1 results found for: “engine”.

Request time (Page generated in 0.2804 seconds.)

Alan Turing

mudeddu di un urdinatori. U so rapportu chì prupunia l'Automatic Computing Engine (ACE, Motore par u Calculu Automatico) fù prisintatu di marzu 1946, ma ebbi...

Last Update: 2024-02-09T02:05:21Z Word Count : 1986

View Rich Text Page View Plain Text Page

Main result

Alan Turing

Alan Mathison Turing (* Londra, 23 di ghjugnu 1912; † Wilmslow, 7 di ghjugnu 1954) hè statu un matematicu, logicu è crittugrafu britannicu, cunsidaratu unu di i patri di l'infurmatica è unu di i più grandi matematichi di u XX seculu. U so travagliu ebbi vasta influenza annantu à u sviluppu di l'infurmatica, grazia à a so furmalisazioni di i cuncetti di alguritmu è calculu midianti a macchina di Turing, chì à so volta hà svoltu un rollu significativu in a criazioni di l'urdinatori mudernu. Par sti contribuzioni Turing hè di solitu cunsidaratu com'è u patri di a scenza infurmatica è di l'intellighjenza artificiali, da eddu tiurizati dighjà in l'anni trenta (quandu ùn era ancora statu criatu u prima veru urdinatori). Fù ancu unu di i più brillanti crittuanalisti chì uparavani in Inghilterra, duranti a siconda guerra mundiali, par dicifrà i missaghji scambiati da diplumatichi è militari di i Putenzi di l'Assi. Duranti a Siconda Guerra Mundiali Turing travagliò infatti à Bletchley Park, u principali centru di crittuanalisa di u Regnu Unitu, induva cuncipì una seria di tecnichi par viulà i cifri tedeschi, inclusu u metudu di a Bomba, una macchina elettrumiccanica capaci di scudificà codici criati midianti a macchina Enigma. Omusissuali, murì di suicidiu à soli 41 anni, prubabilamenti in seguitu à i parsicuzioni subiti da parti di l'autorità britannichi à causa di a so omusissualità. In u 1952 era statu infatti dichjaratu culpevuli di "gravi indicenza" par essa statu suspresu in rapporti sissuali incù un antru omu è cundannatu à a castrazioni chimica. In so onori a Association for Computing Machinery (ACM) hà criatu in u 1966 u Turing Award, massima ricunniscenza in u campu di l'infurmatica, di i sistemi intellighjenti è di l'intellighjenza artificiali. Solu un paghju d'anni fà l'Inghilterra l'hà didicatu una statua. Quidda, si trova in un parcu di Manchester, u rapprisenta mentri hà una mela in mani. Anni dopu, in a Silicon Valley califurniana, surghjarà una famosa cumpagnia custruttrici di urdinatori vidata da Steve Jobs, "Apple", u simbulu di a quali sarà una mela mursicata è una di i tiurii hè ch'eddu era probbiu in onori di Alan Turing.


Developed by StudentB