Articul per Ladin Gherdëina |
Rëni de Spania | |
---|---|
Reino de España | |
Bandiera | Blason |
Inn Marcha Real | |
Inuem ufiziel | Reino de España |
Rujeneda ufiziela | Spanuel |
Capitela | Madrid |
Geografia | |
Spersa | 505 990 km²[1] |
Ega | 0,89 |
Demografia | |
Populazion | 47 415 750 ab. (2021)[2] |
Densità | 93,7 ab./km² |
Cumpëida dla fertilità | 1,27 (2014)[3] |
Guviern | |
Forma de guviern | Monarchia costituzionela parlamentera unitera |
Monarch | Felipe VI |
Prim minister | Pedro Sánchez |
Economia | |
PIB (numinel) • de ndut • a persona |
(2021) $1 427 miliarc[4] $30 104 |
PIB (VPC) • de ndut • a persona |
(2020) $2 200 miliarc $46 398 |
Munëida | Euro (€) |
CVN |
21% [1] |
Auter | |
Prefis dl telefon | +34 |
Furnea a |
man drëta |
Codesc ISO 3166 | ES |
Indesc dl Svilup Uman | 0,905[5] (scialdi aut) |
Coefizient Gini | 34,3[6] (mesan) |
La Spania (spanuel: España, [esˈpaɲa] (scota su)), ufizielmënter l Rëni de Spania (spanuel: Reino de España), ie n paesc dl'Europa meridiunela cun doi pitla esclaves tl'Africa dl Nord al cunfin cun l Maroch. La Spania ie na democrazia urganiseda coche monarchia parlamentèra. La zità capitela ie Madrid. La Spania ie n paesc svilupà cun la nona economia en orden de grandëza a livel mundiel. Adum cun l Portugal y Andorra fejela ora la Penijula Iberica. Ence l'Ijules Baleères tl Mer Mediteran, l'Ijules Canaries y na sfilza de pitla ijules disabitedes sun la pert mediterana dl strent de Jibiltiera cunesciudes coche La Plazes de Suvrania, fej pert dl terituer spanuel. L inuem Spania ie unì sëurantëut dal inuem dla region romana Hispania.