Back Африка Abkhazian Afrika ACE Африкэ ADY Afrika Afrikaans Afrika ALS አፍሪቃ Amharic Africa AN Affrica ANG Afirika ANN अफ्रीका ANP

Africa

Africa
Amplasarea Africii pe Pământ
Suprafață 30.221.532 km²
Populație 1.340.598.113 (2020)[1]
Densitate 44,36 locuitori/km²
Țări 54
Teritorii dependente 4
Limbi Mai mult de 1000 de limbi indigene africane, incluzând unele limbi cu zeci de milioane de vorbitori, precum limbile igbo, swahili, hausa, amharică, și yoruba; plus araba, engleza, franceza, portugheza, spaniola, limbile indiene si altele.
Fus orar multiplu
de la UTC-1 (Cape Verde) la UTC+4 (Mauritius)
EgiptSudanEritreeaEtiopiaDjiboutiSomaliaKenyaUgandaRwandaBurundiTanzaniaMozambicMalawiMadagascarSwazilandLesothoAfrica de SudZimbabweBotswanaNamibiaAngolaZambiaRepublica Democrată CongoRepublica CongoGabonSão Tomé și PríncipeGuineea EcuatorialăCamerunRepublica CentrafricanăCiadNigeriaNigerBurkina FasoBeninTogoGhanaCoasta de FildeșLiberiaSierra LeoneGuineeaGuineea-BissauSenegalGambiaMauritaniaMaliSahara OccidentalăMarocAlgeriaTunisiaLibiaOrientul MijlociuMarea MediteranăOceanul IndianMarea RoșieOceanul AtlanticStrâmtoarea Gibraltar
Harta politică a Africii. (Mutați mouse-ul deasupra hărții pentru a vedea numele țării, apăsați pe zonă pentru a merge la articol.)

Africa este al doilea continent ca mărime de pe Terra și cel mai populat după Asia. În Africa se găsește Nilul, cel mai lung fluviu din lume și Sahara, cel mai mare deșert din lume. Cel mai înalt punct al continentului este muntele Kilimandjaro din Tanzania (5.895 m), iar cel mai jos punct este lacul Assal situat în micuța țară Djibouti (156 m sub nivelul mării). Africa are o suprafață de 30.244.050 km² incluzând și insulele adiacente, ocupă 20,3% din suprafața terestră a planetei. Cu peste 1,34 miliarde de locuitori [2] în 54 de țări, Africa este gazdă a unei șeptimi din populația totală de pe glob.[3][4]
În Africa își are originea rasa umană, de-a lungul văii Marelui Rift African ce traversează Etiopia și Kenya fiind descoperite cele mai vechi schelete ale înaintașilor oamenilor de azi.[5][6][7]

Numele Africa a fost introdus în vocabularul vestic de către romani, care foloseau denumirea Africa terra - "pământul Afri-lor" (plural, sau "Afer" singular) - pentru partea nordică a continentului, provincia Africa, cu capitala la Cartagina, localizată în Tunisia contemporană în nordul Saharei.[8]

Africa se întinde pe ecuator și pe primul meridian. Este singurul continent care se întinde de la zona temperată nordică până la zona temperată sudică. Majoritatea continentului și a țărilor sale se află în emisfera nordică, cu o porțiune substanțială și un număr de țări în emisfera sudică. Cea mai mare parte a continentului se află în tropice, cu excepția unei părți mari din Sahara Occidentală, Algeria, Libia și Egipt, vârful nordic al Mauritaniei și teritoriile întregi ale Marocului, Ceuta, Melilla și Tunisia, care la rândul lor sunt situate deasupra tropicului Racului, în zona temperată nordică. În cealaltă extremitate a continentului, sudul Namibiei, sudul Botswanei, părți mari ale Africii de Sud, teritoriile întregi ale Lesotho și Eswatini și extremitățile sudice ale Mozambicului și Madagascarului sunt situate sub tropicul Capricornului, în zona temperată sudică.[9][10]

Africa are o biodiversitate ridicată; este continentul cu cel mai mare număr de specii de megafaună, deoarece a fost cel mai puțin afectat de extincția megafaunei din Pleistocen. Totuși, Africa este grav afectată de o gamă largă de probleme de mediu, inclusiv deșertificare, defrișare, lipsa apei și poluare. Se așteaptă ca aceste probleme de mediu adânc înrădăcinate să se agraveze pe măsură ce schimbările climatice vor afecta Africa. Grupul Interguvernamental de Experți în Evoluția Climei al ONU a identificat Africa drept continentul cel mai vulnerabil la schimbările climatice.[11][12]

Istoria Africii este lungă, complexă și variată și a fost adesea subapreciată de comunitatea istorică globală. Africa, în special Africa de Est, este larg acceptată ca fiind locul de origine al oamenilor și al cladei Hominidae, cunoscută și sub numele de marile maimuțe. Cele mai vechi hominizi și strămoșii lor au fost datați în jurul a 7 milioane de ani în urmă, incluzând Sahelanthropus, Australopithecus africanus, A. afarensis, Homo erectus, H. habilis și H. ergaster; cele mai vechi rămășițe de Homo sapiens (omul modern), găsite în Etiopia, Africa de Sud și Maroc, datează de circa 233.000, 259.000 și respectiv 300.000 de ani în urmă, iar Homo sapiens se crede că a apărut în Africa în urmă cu aproximativ 350.000-260.000 de ani. Africa este, de asemenea, considerată de antropologi ca fiind cel mai genetic divers continent ca rezultat al faptului că a fost locuită pentru cea mai lungă perioadă de timp.[13][14][15][16]

Dimensiunea Africii în comparație cu alte continente.

Civilizații precum Egiptul Antic, Kerma, Punt și Tradiția Tichitt au apărut în Africa de Nord, Est și Vest în timpul mileniilor al IV-lea și al III-lea î.Hr., în timp ce expansiunea bantu din 4000 î.Hr. până în 1000 d.Hr. a avut un rol substanțial în punerea bazelor societăților și statelor în Africa Centrală, de Est și de Sud. A urmat un mozaic istoric complex de civilizații, regate și imperii, majoritatea societăților africane înregistrându-și aparatul de stat, literatura și istoria prin tradiția orală. În Africa, sclavia a fost istoric răspândită, iar piețele interne de sclavi erau folosite pentru a alimenta diverse comerțuri de export cu sclavi, creând diverse diaspore, inclusiv în Americi. De la sfârșitul secolului al XIX-lea până la începutul secolului al XX-lea, impulsionată de a doua revoluție industrială, Africa a fost rapid cucerită și colonizată de națiunile europene, ajungând într-un punct în care doar Etiopia și Liberia erau poliții independente. Stăpânirea europeană a avut un impact semnificativ asupra societăților africane, iar suprimarea autonomiei comunale a perturbat practicile tradiționale locale și a cauzat transformarea ireversibilă a sistemelor socioeconomice africane. Majoritatea statelor actuale din Africa au apărut dintr-un proces de decolonizare după Al Doilea Război Mondial și au înființat Organizația Unității Africane în 1963, predecesoarea Uniunii Africane.[17]

  1. ^ „World Population Prospects - Population Division - United Nations”, Population.un.org, accesat în  
  2. ^ „Population - Worldometer” (în engleză). www.worldometers.info. Accesat în . 
  3. ^ Swanson, Ana (), „5 ways the world will look dramatically different in 2100”, Washington Post (în engleză), ISSN 0190-8286, accesat în  
  4. ^ Sayre, April Pulley (1999), Africa, Twenty-First Century Books. ISBN 0-7613-1367-2.
  5. ^ Austin, Gareth (), „African Economic Development and Colonial Legacies”, International Development Policy | Revue internationale de politique de développement (în engleză) (1), pp. 11–32, doi:10.4000/poldev.78, ISSN 1663-9375, accesat în  
  6. ^ Collier, Paul; Gunning, Jan Willem (), „Why Has Africa Grown Slowly?”, Journal of Economic Perspectives (în engleză), 13 (3), pp. 3–22, doi:10.1257/jep.13.3.3, ISSN 0895-3309, accesat în  
  7. ^ „African Youth, Innovation and the Changing Society” (în engleză). HuffPost. . Accesat în . 
  8. ^ „Africa | Visual Geography”. web.archive.org. . Arhivat din original în . Accesat în . 
  9. ^ „19.3.3 Regional vulnerabilities - AR4 WGII Chapter 19: Assessing Key Vulnerabilities and the Risk from Climate Change”. web.archive.org. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ Studies, the Africa Center for Strategic. „African Biodiversity Loss Raises Risk to Human Security” (în engleză). Africa Center for Strategic Studies. Accesat în . 
  11. ^ West, Sarah (). „Africa is most genetically diverse continent, DNA study shows” (în engleză). PET. Accesat în . 
  12. ^ Mamdani, Mahmood (1996). Citizen and Subject: Contemporary Africa and the Legacy of Late Colonialism (1st ed.). Princeton University Press. ISBN 9780691027937.
  13. ^ „New study confirms that Africans are the most genetically diverse people on Earth. And it claims to pinpoint our center of origin” (în engleză). Knight Science Journalism @MIT. Accesat în . 
  14. ^ West, Sarah (). „Africa is most genetically diverse continent, DNA study shows” (în engleză). PET. Accesat în . 
  15. ^ „New study confirms that Africans are the most genetically diverse people on Earth. And it claims to pinpoint our center of origin” (în engleză). Knight Science Journalism @MIT. Accesat în . 
  16. ^ Rodríguez, Ana (). „The genetic diversity in Africa is greater than in any other region in the world” (în engleză). Baylor College of Medicine Blog Network. Accesat în . 
  17. ^ Hargreaves, John D. (1996). Decolonization in Africa (2nd ed.). London: Longman. ISBN 0-582-24917-1. OCLC 33131573.

Developed by StudentB