Back Белград Abkhazian Beograd ACE Белград ADY Belgrado Afrikaans Belgrad ALS በልግራድ Amharic Belgrado AN بلغراد Arabic بيلڭراد ARY بلجراد ARZ

Belgrad

Belgrad
Београд
Beograd
—  Capitala Serbiei  —

Drapel
Drapel		Stemă
Stemă
Belgrad se află în Serbia
Belgrad
Belgrad
Belgrad (Serbia)
Poziția geografică
Coordonate: 44°49′14″N 20°27′44″E ({{PAGENAME}}) / 44.82056°N 20.46222°E
ȚarăSerbia Serbia
DistrictOrașul Belgrad
Fondare269 î.Hr.
Drepturile orașului150 d. Hr.
Unire1918
Subdiviziuni
17 municipii
Guvernare
 - Primar GeneralAleksandar Šapić[*][[Aleksandar Šapić (Serbian politician and former water polo player)|​]] (Demokratska stranka[*][[Demokratska stranka (political party in Serbia)|​]], )
Suprafață[1]
 - Total3.222,68 km²
Altitudine117 m.d.m.
Populație (2011)
 - Capitala Serbiei1.233.796 locuitori
 - Densitate358,3 loc./km²
 - Densitate urbană3.560,95 loc./km²
 - Metropolitană1.659.440 locuitori
 - DemonimBelgrădean locuitori
 [2][3]
Fus orarCET (+1)
 - Ora de vară (DST)CEST (+2)
Cod poștal11000
Prefix telefonic(+381) 11
Localități înfrățite
 - 21 orașe înfrățitelistă
Prezență online
Site oficial
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata
Poziția localității Belgrad
Poziția localității Belgrad
Poziția localității Belgrad
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Belgrad (în sârbă Београд, cu alfabetul latin: Beograd; pronunție sârbă: Pronunție audio audio) este capitala și cel mai mare oraș al Serbiei. Este situat la confluența dintre râul Sava și fluviul Dunărea — două căi navigabile internaționale —, unde Câmpia Panonică întâlnește Balcanii. De asemenea, orașul este plasat de-a lungul coridoarelor paneuropene X și VII.[6] Cu o populație de 1.756.534 (conform estimărilor oficiale din 2007) de locuitori, care include și cetățenii ce locuiesc temporar în străinătate,[2] Belgrad este cel mai mare oraș de pe teritoriul fostei Iugoslavii, al treilea de pe Dunăre, după Budapesta și Viena și al patrulea din sud-estul Europei, după Istanbul, Atena și București.

Fiind unul dintre cele mai vechi orașe ale Europei, cu dovezi arheologice ale așezărilor încă din mileniul al V-lea î.Hr.,[7] Belgradul și zona sa urbană au fost locul de naștere al culturii Vinča,[8] cea mai mare cultură preistorică europeană. Locația a fost descoperită de greci,[9] celții l-au construit și numit Orașul Alb (nume pe care, tradus în sârbă,[10] încă îl poartă, începând cu anul 878 d.Hr.),[7] iar romanii i-au acordat drepturi orășenești,[11] înainte să fie populat complet de sârbii albi. Orașul a fost câmpul de luptă a peste 115 conflicte internaționale și a fost dărâmat de 44 de ori[12] încă din perioada antică de numeroasele armate orientale și occidentale. În perioada medievală, orașul se află, succesiv, sub stăpânirea bizantinilor, francilor, bulgarilor, ungurilor și a sârbilor. În 1521, Belgradul a fost cucerit de otomani și a devenit reședința Pașalâcului Belgrad, fiind declarat principalul oraș al Europei Otomane[13] și printre cele mai mari orașe europene.[14] Orașul a devenit capitala Serbiei în 1841, după o perioadă de suzeranitate a Imperiilor Austriac și Otoman. Totuși, partea nordică a orașului a rămas în Austria până în 1918, când s-a destrămat Imperiul Austro-Ungar. Orașul unit a fost atunci capitala entităților Iugoslaviei, până în 2006, când Muntenegru s-a declarat stat suveran.

Belgradul are statutul de unitate teritorială separată în Serbia, cu un guvern autonom.[15] Teritoriul său este divizat în 17 municipii, fiecare cu propriul consiliu local.[16] Acoperă 3,6% din întreaga suprafață a țării, iar 24% din populația Serbiei locuiește în acest oraș.[17] Belgrad este totodată și centrul economic, cultural, educațional și științific al Serbiei.

  1. ^ en „Teritoriu” (în engleză). Website-ul oficial al orașului Belgrad. Accesat în . 
  2. ^ a b en „Anuarul statistic al orașului Belgrad” (PDF). Zavod za informatiku i statistiku Grada Beograda. . p. 64. [nefuncțională]
  3. ^ „Definitie: belgrădean”. DEX online. Accesat în . 
  4. ^ a b http://pod2.stat.gov.rs/ObjavljenePublikacije/Popis2011/Starost%20i%20pol-Age%20and%20sex.pdf
  5. ^ sr „Poziție geografică” (în engleză). Website-ul oficial al orașului Belgrad. Accesat în . 
  6. ^ en „Why invest in Belgrade?” (în engleză). Accesat în . [nefuncțională]
  7. ^ a b en „Discover Belgrade” (în engleză). Website-ul oficial. Accesat în . 
  8. ^ en Tasic N, Srejovic D, Stojanovic B (). Vinca, Centrul de cultură neolitică a regiunii dunărene. Project Rastko — E-library of Serb Culture. Accesat în . 
  9. ^ en Green, Peter. The Argonautika. 
  10. ^ ro Wicționar. Belgrad. 
  11. ^ en Rich, John (). The City in Late Antiquity [Orașul la sfârșitul Antichității]. Taylor & Francis. p. 113. ISBN 0203130162. 
  12. ^ en Robert Nurden (). „Belgrade has risen from the ashes to become the Balkans' party city”. Independent. Accesat în . 
  13. ^ en „Istoria orașului Belgrad”. BelgradeNet Travel Guide. Accesat în . 
  14. ^ en „Dominația otomană și austriacă”. Website-ul oficial. Accesat în . 
  15. ^ sr en „Adunarea orașului Belgrad”. Website oficial. Accesat în . 
  16. ^ sr en „Municipii urbane”. Website oficial. Accesat în . 
  17. ^ sr en „Indicatorii municipali ai Republicii Serbiei din 2005”. Biroul de statistice a Republicii Serbia. Arhivat din original la . Accesat în . 

Developed by StudentB