Back Kapitalisme Afrikaans Kapitalismus ALS Capitalismo AN Ǣhtwealdes endebyrdness ANG رأسمالية Arabic ܪܝܫܡܠܘܬܐ ARC راسمالية ARY راسماليه ARZ পুঁজিবাদ Assamese Capitalismu AST

Capitalism

Parte a seriei despre
Capitalism
Concepte

• Afacere • Capital • Cerere și ofertă • Antreprenoriat • Comerț liber • Companie • Concurență • Dezvoltare economică • Planificare economică • Globalizare • Corporație • Liberalizare • Marginalism • Mâna invizibilă • Piață liberă • Piață financiară • Invenție • Economie de piață • Eșecul pieței • Drept de proprietate • Privatizare • Profit • Meritocrație • Naționalizare • Recesiune • Criză economică • Regulament • Mâna de lucru salariată • Bogăție

Sisteme economice

• Piață regulată • Modelul anglo-saxon • Modelul nordic • Modelul asiatic

Teorii economice

• Economia clasică • Keynesianismul • Școala americană • Școala austriacă • Economia neoclasică • Economie de piață

Aspecte sociale

• Angajare • Șomaj

Origini ale capitalismului

• Iluminismul • Revoluția comercială • Feudalismul • Revoluția industrială • Mercantilismul

Economiști

• Adam Smith • John Stuart Mill • David Ricardo • Thomas Malthus • Jean-Baptiste Say • Milton Friedman • Friedrich Hayek • John Maynard Keynes • Alfred Marshall • Ludwig von Mises • Murray Rothbard • Joseph Schumpeter • Thorstein Veblen • Max Weber • Ronald Coase

Vezi și

• Corporatism • Consumerism • Globalizare • Anarho-capitalism • Liberalism (economic) • Libertarianism • Neo-capitalism • Protecționism

Portaluri

• Portal capitalism • Portal economie • Portal filozofie • Portal politică

editează

Capitalismul este un sistem economic care se distinge prin proprietatea privată asupra factorilor de producție, precum și prin urmărirea profitului, în general pe o piață competitivă. Caracteristicile centrale ale capitalismului includ proprietatea privată, acumularea de capital, schimbul voluntar de mărfuri (i.e. comerț), un sistem de prețuri și piețe competitive.[1][2] Într-o economie de piață capitalistă, deciziile și planurile de investiție sunt făcute de către proprietarii factorilor de producție în piețele financiare și de capital, iar prețurile și distribuția de bunuri sunt determinate în principal de concurența de piață.[3][4]

În practică, capitalismul poate avea mai multe forme, care au fost studiate de economiști și istorici. Acestea includ laissez-faire sau capitalismul pieței libere, capitalism social, sau capitalismul de stat. Diferite forme de capitalism sunt caracterizate prin grade diferite de libertate în comerț, proprietate publică,[5] precum și obstacole pentru libera concurență (e.g. protecționism) sau politici sociale sancționate de stat. Gradul de concurență de pe piețele de comerț, rolul de intervenție, reglementare și mărimea sectoarelor de stat sau private variază în funcție de diferite modele de capitalism;[6] Pe de altă parte, nivelul de libertate economică, precum și normele care definesc proprietatea privată, sunt chestiuni ce țin de politică. Cele mai multe țări capitaliste au economii mixte, care combină elemente de comerț liber cu intervenția statului sau protecționism, și în unele cazuri, cu planificare economică.[7]

De-a lungul istoriei, economii de piață au existat sub multe forme de guvernare, în diferite timpuri, locuri și culturi. Cu toate acestea, în Europa de Vest s-au dezvoltat începând cu secolul al XVI-lea societăți capitaliste marcate printr-o universalizare a contractelor sociale bazate pe bani, o clasă largă de muncitori care trebuie să lucreze pentru salarii și o clasă capitalistă ce domina controlul resurselor și puterea politică. Începând cu revoluția industrială, sisteme capitaliste cu diferite grade de intervenție a guvernului au devenit dominante în lumea Occidentală și continuă să se răspândească în lume.

Capitalismul oferă atât avantaje cât și dezavantaje. Suporterii susțin că datorită competiției oferă produse mai bune, creează o puternică creștere economică, oferă productivitate și prosperitate societății, fiind și cel mai eficient sistem de alocare a resurselor. Capitalismul a fost criticat pentru stabilirea puterii în mâinile unei minorități, clasa capitalistă, care este susținută prin exploatarea unei clase muncitoare majoritate; pentru prioritizarea profitului peste binele social, resursele naturale și mediu; și pentru a fi un motor de inegalitate economică.

  1. ^ Heilbroner, Robert L. "Capitalism". Steven N. Durlauf and Lawrence E. Blume, eds. The New Palgrave Dictionary of Economics. 2nd ed. (Palgrave Macmillan, 2008) doi:10.1057/9780230226203.0198
  2. ^ Louis Hyman and Edward E. Baptist (2014). American Capitalism: A Reader. Simon & Schuster. ISBN: 978-1-4767-8431-1.
  3. ^ Gregory and Stuart, Paul and Robert (). The Global Economy and its Economic Systems. South-Western College Pub. p. 41. ISBN 978-1-285-05535-0. Capitalism is characterized by private ownership of the factors of production. Decision making is decentralized and rests with the owners of the factors of production. Their decision making is coordinated by the market, which provides the necessary information. Material incentives are used to motivate participants. 
  4. ^ „Definition of CAPITALISM”. 
  5. ^ Gregory and Stuart, Paul and Robert (). The Global Economy and its Economic Systems. South-Western College Pub. p. 107. ISBN 978-1-285-05535-0. Real-world capitalist systems are mixed, some having higher shares of public ownership than others. The mix changes when privatization or nationalization occurs. Privatization is when property that had been state-owned is transferred to private owners. Nationalization occurs when privately owned property becomes publicly owned. 
  6. ^ Macmillan Dictionary of Modern Economics, 3rd Ed., 1986, p. 54.
  7. ^ Stilwell, Frank. “Political Economy: the Contest of Economic Ideas.” First Edition. Oxford University Press. Melbourne, Australia. 2002.

Developed by StudentB