Cipru | |||||
Republica Cipru | |||||
| |||||
Deviză: Cyprus in your heart | |||||
| |||||
Geografie | |||||
---|---|---|---|---|---|
Suprafață | |||||
- Total[b] | 9,251 km² (locul 162) | ||||
Apă (%) | 9 | ||||
Cel mai înalt punct | Muntele Olympus (Chionistra) (1.952 m) | ||||
Cel mai jos punct | Marea Mediterană (0 m) | ||||
Cel mai mare oraș | capitala | ||||
Vecini | Akrotiri și Dhekelia Republica Turcă a Ciprului de Nord Israel Regatul Unit Turcia | ||||
Fus orar | EET | ||||
Populație | |||||
Densitate | 123.4[b][4] loc/km² | ||||
- Estimare 2023 | 1.344.976 | ||||
Limbi oficiale | |||||
Limbi regionale/minoritare | |||||
Etnonim | ciprioți (pl.) cipriot (masc.) cipriotă (fem.) | ||||
Grupuri etnice | |||||
Guvernare | |||||
Sistem politic | Unitar prezidențial republică egislatură = Camera Reprezentanților | ||||
Președinte al Republicii Cipru(d) | Nicos Christodoulides[*] | ||||
Legislativ | Camera Reprezentanților(d) | ||||
Religie oficială |
| ||||
Capitala | Nicosia | ||||
Istorie | |||||
Independența de la Regatul Unit | |||||
Acordurile de la Londra și Zürich | 19 februarie 1959 | ||||
Independența proclamată | 16 august 1960 | ||||
Ziua Independenței | 1 octombrie 1960 | ||||
Aderare la UE | 1 mai 2004 | ||||
Economie | |||||
PIB (PPC) | 2021 | ||||
- Total | ▲ $38.561 miliarde[5] | ||||
- Pe cap de locuitor | ▲ $42.832[5] | ||||
PIB (nominal) | 2021 | ||||
- Total | ▲ $26.546 miliarde[5] | ||||
- Pe cap de locuitor | ▲ $29.486[5] | ||||
Gini | 29.3 | ||||
IDU (2019) | 0.887 (locul 33) | ||||
Monedă | Euro (€) (EUR ) | ||||
Coduri și identificatori | |||||
Cod CIO | CYP | ||||
Cod mobil | 280 | ||||
Prefix telefonic | +357 | ||||
ISO 3166-2 | CY | ||||
Domeniu Internet | .cy[c] | ||||
Prezență online | |||||
site web oficial hasthtag | |||||
Modifică date / text |
Cipru (în greacă Κύπρος / Kípros, în turcă Kıbrıs; pronunție turcă: /ˈkɯbɾɯs/; greacă: /ˈcipros/), oficial Republica Cipru (în greacă Κυπριακή Δημοκρατία, Kipriakí Dhimokratía, în turcă Kıbrıs Cumhuriyeti),[9] este o țară insulară în Marea Mediterană, membră a Uniunii Europene. Este situată la sud de Turcia, la vest de Siria și Liban, la nord-vest de Israel și Fâșia Gaza, la nord de Egipt și la est de Grecia.
Cele mai vechi rămășite umane de pe insula Cipru datează din mileniul al X-lea î.e.n., precum cele din satul neolitic Khirokitia. În Cipru se găsesc unele dintre cele mai vechi puțuri de apă din lume.[10] Cipru a fost colonizat de către micenienii greci în două valuri, în mileniul al II-lea î.e.n.. Situat într-o locație strategică în Orientul Mijlociu, acesta a fost ulterior ocupat de mai multe puteri majore, precum Imperiul Asirian, Egiptul Antic și Imperiul Persan, după care a fost capturat în anul 333 î.e.n. de către Alexandru cel Mare. Ulterior a fost sub ocupație a Egiptului Ptolemaic, Imperiului Roman și Bizantin, califatele arabe (pentru o perioadă scurtă), dinastia franceză Lusignan și Veneției, după care a fost sub ocupație otomană timp de peste trei secole între 1571 și 1878 (de jure până în 1914).[11]
Ciprul a fost plasat sub administrație britanică în 1878 și anexat oficial de Marea Britanie în 1914. Partiția Ciprului și crearea unui stat turc în nordul insulei a devenit o politică a liderilor ciprioți turci și a Turciei începând cu anii 1950. Liderii turci au promovat anexarea Ciprului de către Turcia deoarece ei considerau Ciprul ca fiind o "extensie a Anatoliei"; Pe de alta parte, încă din secolul al XIX-lea, [12][13] majoritatea ciprioților greci și biserica ortodoxă promovau unirea cu Grecia, care a devenit o politică națională greacă în anii 1950.[14] În urma violențelor naționaliste din anii 1950, Ciprul a obținut independența în 1960.[15] Cu toate acestea, violența intercomunala dintre ciprioții greci și ciprioții turci a continuat și după obținerea independenței, în urma cărora mai mult de 25.000 de ciprioți turci au devenit refugiați.[16]:17–20[17] La 15 iulie 1974, o lovitură de stat a fost organizată de naționaliștii greci ciprioți[18][19] și de o parte a juntei militare din Grecia[20] într-o încercare de a uni Ciprul cu Grecia. Această acțiune a precipitat invazia turcă a Ciprului,[21] care a condus la capturarea teritoriului actual al Ciprului de Nord. În perioada invaziei și de după, peste 150.000 de ciprioți greci[22][23] și 50.000 de ciprioți turci[24] au fost refugiați în partea sudică respectiv nordică a insulei. Republica Turcă a Ciprului de Nord este creată în anul 1983 în partea de nord a insulei. Aceste evenimente și situația politică care a rezultat în urma invaziei sunt chestiuni care se dispută și astăzi.
Republica Cipru are suveranitate de jure asupra insulei Cipru și apelor din jur, cu excepția bazelor militare britanice Akrotiri și Dhekelia, administrat ca zone de suveranitate. Cu toate acestea, Republica Cipru este de facto împărțită în două părți principale; zona de sub controlul efectiv al Republicii, care cuprinde circa 59% din suprafața insulei, și zona de nord, administrată de Republica Turcă a Ciprului de Nord, care este recunoscută doar de Turcia, acoperind aproximativ 36% din suprafața insulei. Comunitatea internațională consideră că partea de nord a insulei este teritoriu al Republicii Cipru sub ocupație de către forțele armate turcești.[25][26][27][28][29]
Cipru este o destinație turistică majoră în Marea Mediterană.[30][31][32] Cipru are o economie avansată,[33] cu venituri ridicate și un Indice al Dezvoltării Umane foarte ridicat.[34][35] Republica Cipru este un membru al unor organizații internationale precum Francofonia și Comunitatea Națiunilor și a fost un membru fondator al Mișcării Țărilor Nealiniate, până când a aderat la Uniunea Europeană la data de 1 mai 2004.[36] La data de 1 ianuarie 2008, Republica Cipru a aderat la zona euro.
|title=
(ajutor)
|date=
(ajutor)
There is little data concerning recognition of the 'legal status' of religions in the occupied territories, since any acts of the 'Turkish Republic of Northern Cyprus' are not recognized by either the Republic of Cyprus or the international community.
The international community found this declaration invalid, on the ground that Turkey had occupied territory belonging to Cyprus and that the putative state was therefore an infringement on Cypriot sovereignty.
The occupied territory included 70 percent of the island's economic potential with over 50 percent of the industrial ... In addition, since partition Turkey encouraged mainland immigration to northern Cyprus. ... The international community, excluding Turkey, condemned the unilateral declaration of independence (UDI) as a.
To this day, it remains unrecognised by the international community, except by Turkey
...Ecevit ordered the army to occupy the Turkish area on 20 July 1974. It became the Republic of Northern Cyprus, but Britain, like the rest of the international community, except Turkey, refused to extend diplomatic recognition to the enclave. British efforts to secure Turkey's removal from its surrogate territory after 1974 failed.
Eroare la citare: Există etichete <ref>
pentru un grup numit „lower-alpha”, dar nu și o etichetă <references group="lower-alpha"/>