Cupru
|
|
|
Informații generale
|
Nume, Simbol, Număr
|
Cupru, Cu, 29
|
Serie chimică
|
metale de tranziție
|
Grupă, Perioadă, Bloc
|
11, 4, p
|
Densitate
|
8960 kg/m³
|
Culoare
|
roșie-strălucitoare cu luciu metalic
|
Număr CAS
|
7440-50-8
|
Număr EINECS
|
|
Proprietăți atomice
|
Masă atomică
|
63,546 u
|
Rază atomică
|
135 (145) pm
|
Rază de covalență
|
138 pm
|
Rază van der Waals
|
140 pm
|
Configurație electronică
|
[Ar] 3d10 4s1
|
Electroni pe nivelul de energie
|
2, 8, 18, 1
|
Număr de oxidare
|
+2,+1, caracter bazic moderat
|
Oxid
|
amfoter
|
Structură cristalină
|
cubică cu fețe centrate
|
Proprietăți fizice
|
Fază ordinară
|
solid
|
Punct de topire
|
1083,4°C ; 1357,77 K
|
Punct de fierbere
|
2567°C ; 2835,15 K
|
Energie de fuziune
|
13,05 kJ/mol
|
Energie de evaporare
|
300,3 kJ/mol
|
Temperatură critică
|
1084,6°C ; 1357,6 K
|
Presiune critică
|
Pa
|
Volum molar
|
7,11 ×10-6 m3/mol m³/kmol
|
Presiune de vapori
|
0,0505 Pa la 1358 K
|
Viteza sunetului
|
m/s la 20 °C
|
Forță magnetică
|
|
Informații diverse
|
Electronegativitate (Pauling)
|
1,9 (Scala-Pauling)
|
Capacitate termică masică
|
380 J/(kg*K) J/(kg·K)
|
Conductivitate electrică
|
59.6×106 S/m
|
Conductivitate termică
|
401 W/(m*K) W/(m·K)
|
Prima energie de ionizare
|
745,5 kJ/mol kJ/mol
|
A 2-a energie de ionizare
|
1957,9 kJ/mol kJ/mol
|
A 3-a energie de ionizare
|
3555 kJ/mol kJ/mol
|
A 4-a energie de ionizare
|
5536 kJ/mol kJ/mol
|
A 5-a energie de ionizare
|
{{{potențial_de_ionizare_5}}} kJ/mol
|
A 6-a energie de ionizare
|
{{{potențial_de_ionizare_6}}} kJ/mol
|
A 7-a energie de ionizare
|
{{{potențial_de_ionizare_7}}} kJ/mol
|
A 8-a energie de ionizare
|
{{{potențial_de_ionizare_8}}} kJ/mol
|
A 9-a energie de ionizare
|
{{{potențial_de_ionizare_9}}} kJ/mol
|
A 10-a energie de ionizare
|
{{{potențial_de_ionizare_10}}} kJ/mol
|
Cei mai stabili izotopi
|
|
|
Precauții
|
NFPA 704
|
|
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
|
Modifică text |
Cuprul (numit și aramă) este un element din tabelul periodic având simbolul Cu și numărul atomic 29.
Acesta este un metal de culoare roșcată, foarte bun conducător de electricitate și căldură. Cuprul a fost folosit de oameni din cele mai vechi timpuri, arheologii descoperind obiecte din acest metal datând din 8700 î.Hr. A fost unul din primele metale folosite, deoarece cantități mici din el apar în unele locuri în stare liberă. Principalele minereuri ale cuprului sunt: calcozina (sulfura de cupru), calcopirita sau criscolul (ferosulfura de cupru), cupritul (oxidul cupros) și malachitul și azuritul (ambele forme ale carbonatului basic de cupru). Metoda folosită pentru extracția de cupru depinde de natura minereului. Dacă cuprul se găsește în stare liberă, el poate fi separat prin sfărâmarea minereului în bucăți mici și amestecarea sa cu apa. Cuprul, fiind relativ greu, se depune la fund. Cuprul care are o puritate de peste 99% este folosit la fabricarea conductelor de gaz și de apă, a materialelor pentru acoperișuri, a ustensilelor și a unor obiecte ornamentale. Deoarece cuprul este un bun conducător de căldură, se utilizează la boilere și alte dispozitive ce implică transferul de căldură. Sub formă de folie de cupru laminată, pe un strat izolator, se folosește la fabricarea circuitelor imprimate. Acestea pot fi simplu strat, cu folie pe o singură față, sau dublu strat, cu folie pe ambele fețe. Pentru realizarea circuitelor imprimate cu mai multe straturi, se realizează sandwich-uri din circuite dublu placate si izolatoare. Originea numelui: din cuvântul latinesc cyprium (după insula Cipru).