Disipare

În termodinamică disiparea este rezultatul unui proces ireversibil care afectează un sistem termodinamic. Într-un proces disipativ, energia (internă, cinetică sau potențială) se transformă din forma inițială într-o formă finală, unde capacitatea formei finale de a produce lucru mecanic este mai mică decât cea a formei inițiale. De exemplu transmiterea energiei sub formă de căldură este disipativă deoarece este un transfer de energie altfel decât prin lucru mecanic sau prin materie și împrăștie energie concentrată anterior. Urmând principiul al doilea al termodinamicii în transmiterea căldurii prin conducție și radiație de la un corp la altul, entropia variază în funcție de temperatură (reduce capacitatea combinației celor două corpuri de a produce lucru mecanic), dar într-un sistem izolat nu scade niciodată.[1]

Procesele care au loc la o temperatură locală definită produc entropie cu o anumită viteză. Viteza de producție a entropiei înmulțită cu temperatura locală dă puterea disipată. Exemple importante de procese ireversibile sunt: fluxul termic printr-o rezistență termică, curgerea unui fluid printr-o rezistență hidrodinamică, difuziunea (amestecarea), reacțiile chimice și trecerea curentului electric printr-o rezistență electrică (efectul Joule).

  1. ^ Ioan Vlădea, Tratat de termodinamică tehnică și transmiterea căldurii, București: Editura Didactică și Pedagogică, 1974, pp. 44-45

Developed by StudentB