Un electrod este un conductor electric folosit pentru a face contact cu o parte a unui circuit nemetalic (de exemplu un semiconductor, un electrolit sau vid). Cuvântul a fost inventat de omul de știință Michael Faraday din cuvintele grecești elektron (adică chihlimbar, de la care este derivat cuvântul electricitate) și hodos, cale. Exemple practice de utilizare a electrozilor sunt: acumulatorul electric, tubul cinescop, lampa cu descărcare în gaze. Electrozii, de unde electronii pleacă în „conductorul" (lichid, gazos) ionic, prin ioni încărcați negativ, se numesc catozi iar cei ce primesc electronii de la ionii negativi se numesc anozi. Din punct de vedere material, electrozii se construiesc din bucăți metalice cu formă de pini (cilindrici), plăci etc. Ei sunt legați la o sursă de curent electric, și la închiderea circuitului electric, ionii negativi ai electrolitului lichid încep să transporte electronii de la catod la anod, când alimentarea electrică este de curent continuu. În mediu gazos, electronii sunt smulși de la suprafața catodului și accelerați, datorită câmpului electric, spre electrodul pozitiv, anodul.