Back Italianers Afrikaans Italianos AN إيطاليون Arabic طليان ARZ Pueblu italianu AST İtalyanlar Azerbaijani ایتالیان‌لار AZB Італьянцы Byelorussian Італьянцы BE-X-OLD Италианци Bulgarian

Italieni

Italieni
italiani
italiani
1: Alessandro Volta, Enrico Fermi, Lorenzo de Medici, Rita Levi-Montalcini, Giacomo Leopardi; 2: Leonardo da Vinci, Christopher Columbus, Federico Fellini, Giuseppe Verdi, Dante Alighieri; 3: Anna Magnani, Ugo Foscolo, Umberto Eco, Gabriele D'Annunzio, Galileo Galilei; 4: Antonio Vivaldi, Guglielmo Marconi, Giuseppe Garibaldi, Alessandro Manzoni, Grazia Deledda; 5: Giosuè Carducci, Luciano Pavarotti, Niccolò Machiavelli, Marco Polo, Valentino Rossi; 6: Sergio Leone, Luigi Pirandello, Pier Paolo Pasolini, Gian Lorenzo Bernini, Salvatore Quasimodo.
Populație totală
145.000.000
Regiuni cu populație semnificativă
 Brazilia30-34.000.000[1]
 Argentina23.000.000[2]
 Statele Unite18.100.000[3]
 Franța5.000.000[4]
 Uruguay1.500.000[5]
 Canada1.445.335[6]
 Venezuela900.000[7]
 Australia852.418[8]
  Elveția800.000
 Germania611.000[9]
 Peru500.000[10]
 Belgia290.000[11]
 Spania153.700[12]
 Chile150.000
 Marea Britanie133.500[13]
 Paraguay100.000
 Rusia53.649
 România40.000[14]
 Africa de Sud35.000[13]
 Olanda32.730[13]
 Croația19.636[15]
 Luxembourg18.996[16]
 Mexico15.000[17]
 Monaco10.000[18]
Limbi vorbite
Italiană
Religii
Catolicism
Grupuri înrudite sau legate cultural
Francezi, Spanioli, Portughezi, Români
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Italienii reprezintă un grup etnic din sudul Europei răspândit mai ales în Italia, Elveția și în unele zone din Franța, Croația și Slovenia.

Expansiunea romană în Italia a avut drept rezultat unificarea lingvistică, socială și culturală a Italiei, care a devinit principalul focar de răspândire a limbii latine în întregul Imperiu Roman. Marile migrații începute la sfârșitul secolului al IV-lea au afectat și Italia, barbarii fiind atrași aici de strălucirea și renumele Romei. Între aceștia se remarcă ostrogoții lui Teodoric, sosiți în Italia la sfârșitul secolului al V-lea. Longobarzii pătrund în nordul Italiei în secolul al VII-lea. După câteva generații, mai ales după creștinare, longobarzii au fost romanizați, lăsând însă urme în toponimie: partea de nord a Italiei s-a numit în continuare Lombardia. În sudul Italiei și în Sicilia, ca și la Veneția, precum și în teritoriile rămase sub stăpânirea bizantină, s-au menținut limba greacă și elemente ale civilizației bizantine până târziu în Evul Mediu.

Noțiunea de „italian” este foarte veche, fiind rezultatul unui amalgam de componente distincte, de multe ori conexe, ce contribuie la o diferențiere regională perceptibilă și astăzi. Un puternic element de identificare a poporului italian este limba sa de cultură, acceptată și utilizată de secole de burghezia italiană în ciuda fragmentării politice ce a durat peste 13 secole.

  1. ^ italiană {{{1}}} http://www.consultanazionaleemigrazione.it/itestero/Gli_italiani_in_Brasile.pdf Gli italiani in Brasile, p.11/150
  2. ^ spaniolă {{{1}}} Lee, Adam (). „Unos 20 millones de personas que viven en la Argentina tienen algún grado de descendencia italiana” (în Spanish). Accesat în . 
  3. ^ „S0201. Selected Population Profile in the United States - Population Group: Italian (030-031, 051-074) - Data Set: 2006 American Community Survey - Survey: 2006 American Community Survey”. American Factfinder. U.S. Census Bureau. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ franceză {{{1}}} „Insee - Population - Enquêtes annuelles de recensement 2004 et 2005 - Près de 5 millions d'immigrés à la mi-2004” (în French). Accesat în . 
  5. ^ „Ethnic origins, 2006 counts, for Uruguay, provinces and territories - 20% sample data”. 
  6. ^ „Ethnic origins, 2006 counts, for Canada, provinces and territories - 20% sample data”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Santander Laya-Garrido, Alfonso. Los Italianos forjadores de la nacionalidad y del desarrollo economico en Venezuela. Editorial Vadell. Valencia, 1978
  8. ^ „Australian Census 2006”. 
  9. ^ „Immigration Laws: October, 2003 - Number #14”. MigrationInt.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „Documento sin título”. Lucanidelperu.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ italiană {{{1}}} „Informazioni sul Belgio”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ spaniolă {{{1}}} „Demographía” (PDF) (în Spanish). Ine.es. . Accesat în . 
  13. ^ a b c italiană {{{1}}} „Elenco Riassuntivo Degli Italiani All'Estero” (în Italian). Ministry of Foreign Affairs. . Accesat în . 
  14. ^ „Associatia Italienilor din Romania”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ „Population by Ethnicity, by Towns/Municipalities, Census 2001”. DZS.hr. . Accesat în . 
  16. ^ „Recensement de la population: Population par nationalité 1875 - 2001”. statec.lu. Accesat în . 
  17. ^ spaniolă {{{1}}} „Italian diaspora in figures” (PDF) (în Spanish). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  18. ^ „CIA - The World Factbook - Monaco”. CIA.gov. . Arhivat din original la . Accesat în .  Includes native Monegasque.

Developed by StudentB