Lawrenciu
|
|
Informații generale
|
Nume, Simbol, Număr
|
Lawrenciu, Lr, 103
|
Serie chimică
|
Actinide
|
Grupă, Perioadă, Bloc
|
3, 7, d
|
Densitate
|
kg/m³
|
Culoare
|
albă - argintie
|
Număr CAS
|
22537-19-5
|
Număr EINECS
|
|
Proprietăți atomice
|
Masă atomică
|
u
|
Rază atomică
|
pm
|
Rază de covalență
|
pm
|
Rază van der Waals
|
pm
|
Configurație electronică
|
[Rn] 7s2 5f14 7p1
|
Electroni pe nivelul de energie
|
2, 8, 18, 32, 32, 8, 3
|
Număr de oxidare
|
3
|
Oxid
|
Lr2O3
|
Structură cristalină
|
hexagonală
|
Proprietăți fizice
|
Fază ordinară
|
solid
|
Punct de topire
|
1999° C 2272° K
|
Punct de fierbere
|
K
|
Energie de fuziune
|
kJ/mol
|
Energie de evaporare
|
kJ/mol
|
Temperatură critică
|
K
|
Presiune critică
|
Pa
|
Volum molar
|
m³/kmol
|
Presiune de vapori
|
|
Viteza sunetului
|
m/s la 20 °C
|
Forță magnetică
|
|
Informații diverse
|
Electronegativitate (Pauling)
|
1,2
|
Capacitate termică masică
|
J/(kg·K)
|
Conductivitate electrică
|
S/m
|
Conductivitate termică
|
W/(m·K)
|
Prima energie de ionizare
|
443,8 kJ/mol
|
A 2-a energie de ionizare
|
1428,0 kJ/mol
|
A 3-a energie de ionizare
|
2219,1 kJ/mol
|
A 4-a energie de ionizare
|
{{{potențial_de_ionizare_4}}} kJ/mol
|
A 5-a energie de ionizare
|
{{{potențial_de_ionizare_5}}} kJ/mol
|
A 6-a energie de ionizare
|
{{{potențial_de_ionizare_6}}} kJ/mol
|
A 7-a energie de ionizare
|
{{{potențial_de_ionizare_7}}} kJ/mol
|
A 8-a energie de ionizare
|
{{{potențial_de_ionizare_8}}} kJ/mol
|
A 9-a energie de ionizare
|
{{{potențial_de_ionizare_9}}} kJ/mol
|
A 10-a energie de ionizare
|
{{{potențial_de_ionizare_10}}} kJ/mol
|
Cei mai stabili izotopi
|
|
|
Precauții
|
NFPA 704
|
|
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
|
Modifică text |
Lawrenciu este un element chimic artificial și radioactiv, aparținând actinidelor, și având ca simbol chimic Lr. Lawrenciul a fost sintetizat pentru prima dată la 14 februarie 1961, de o echipă de fizicieni, condusă de Albert Ghiorso, experți în fizică nucleară de la Laboratorul Național Lawrence Berkeley, din cadrul Universității California.
Elementul este denumit după numele fizicianului american Ernest Orlando Lawrence, care este inventatorul ciclotronului (un accelerator circular de particule elementare) care descoperire a deschis posibilitatea unor descoperiri ulterioare de elemente grele transuraniene (elemente cu un număr de ordine superior uraniului în tabelul elementelor) ca de exemplu: neptuniu (93), plutoniu (94), americiu (95), curiu (96), berkeliu (97), californiu (98), einsteiniu (99), fermiu (100),
mendeleviu (101), nobeliu (102), lawrenciu (103) etc..