Legile Jim Crow

Legile Jim Crow au fost legi la nivel local și de stat introduse în Sudul Statelor Unite la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, care impuneau segregarea rasială⁠(d), „Jim Crow” fiind un termen peiorativ pentru afro-americani.[1] Astfel de legi au rămas în vigoare până în 1965⁠(d).[2] Politici oficiale și neoficiale de segregare au fost prezente și în alte zone ale Statelor Unite, chiar și în vremea când unele state din afara Sudului interziseseră discriminarea în locurile publice și la vot.[3][4] Legile din Sud au fost adoptate de legislative statale dominate de albi (Redeemers⁠(d)) pentru a-i priva de drepturi și pentru a înlătura câștigurile politice și economice obținute de afro-americani în timpul Epocii de Reconstrucție.[5] O astfel de segregare rasială continuă a fost susținută și de mișcarea Lily-white⁠(d).[6]

În practică, legile Jim Crow au impus segregarea rasială în toate unitățile publice din statele fostelor State Confederate ale Americii și în unele altele, începând cu anii 1870. Legi Jim Crow au fost declarate constituționale în 1896 în cazul Plessy v. Ferguson⁠(d), în care Curtea Supremă a expus doctrina juridică „separate, dar egale⁠(d)” în ce privește facilitățile pentru afro-americani. Mai mult, învățământul public era în esență segregat încă de la înființarea sa în cea mai mare parte a Sudului, după Războiul Civil din 1861–1865. Alte legi i-au exclus pe aproape toți afro-americanii de la dreptul la vot în Sud și i-au privat de orice guvern reprezentativ.

Deși, în teorie, doctrina segregației „egale” guverna facilitățile și transportul public, facilitățile pentru afro-americani erau întotdeauna inferioare și subfinanțate în comparație cu cele pentru americanii albi; uneori, nu existau deloc facilități pentru comunitatea negrilor.[7][8] Departe de egalitate, ca regim legal, Jim Crow a instituționalizat dezavantajele economice, educaționale, politice și sociale, și cetățenia de rangul al doilea pentru majoritatea afro-americanilor care trăiau în Statele Unite.[7][8][9] După înființarea Asociației Naționale pentru Propășirea Oamenilor de Culoare⁠(d) (NAACP) în 1909, aceasta s-a implicat într-un protest public susținut și în campanii împotriva legilor Jim Crow și a așa-numitei doctrine „separate, dar egale”.

În 1954, segregarea școlilor publice (sponsorizate de stat) a fost declarată neconstituțională de către Curtea Supremă a SUA în cazul de referință Brown v. Board of Education of Topeka⁠(d).[10][11][12] În unele state, a fost nevoie de mulți ani pentru a pune în aplicare această decizie, în timp ce Curtea Warren⁠(d) a continuat să se pronunțe împotriva regimului Jim Crow în alte cazuri, cum ar fi Heart of Atlanta Motel, Inc. v. Statelor Unite⁠(d) (1964).[13] În general, restul legilor Jim Crow au fost anulate prin Legea Drepturilor Civile din 1964 și Legea Dreptului la Vot din 1965⁠(d).

  1. ^ Fremon, David (). The Jim Crow Laws and Racism in American History. Enslow. ISBN 0766012972. 
  2. ^ Schmermund, Elizabeth (). Reading and Interpreting the Works of Harper Lee. Enslow Publishing, LLC. pp. 27–. ISBN 978-0-7660-7914-4. 
  3. ^ Bubar, Joe (March 9, 2020). "The Jim Crow North", Upfront Magazine - Scholastic. Retrieved June 7, 2021.
  4. ^ Discrimination in Access to Public Places: A Survey of State and Federal Accommodations Laws, 7 N.Y.U. Rev.L. & Soc.Change 215, 238 (1978).
  5. ^ Bartlett, Bruce (). Wrong on Race: The Democratic Party's Buried Past. St. Martin's Press. pp. 24–. ISBN 978-0-230-61138-2. 
  6. ^ Heersink, Boris; Jenkins, Jeffery A. (aprilie 2020). „Whiteness and the Emergence of the Republican Party in the Early Twentieth-Century South”. Studies in American Political Development (în engleză). 34 (1): 71–90. doi:10.1017/S0898588X19000208. ISSN 0898-588X. 
  7. ^ a b Perdue, Theda (). „Legacy of Jim Crow for Southern Native Americans”. C-SPAN. Accesat în . 
  8. ^ a b Lowery, Malinda Maynor (). Lumbee Indians in the Jim Crow South: Race, Identity, and the Making of a Nation. Univ of North Carolina Press. pp. 0–339. ISBN 9780807833681. Accesat în . 
  9. ^ Wolfley, Jeanette (). „Jim Crow, Indian Style: The Disenfranchisement of Native Americans” (PDF). Indian Law Review. 16 (1): 167–202. doi:10.2307/20068694. JSTOR 20068694. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  10. ^ „Brown v. Board of Education”. Landmark Supreme Court Cases. Accesat în . 
  11. ^ „Brown v. Board of Education of Topeka”. Oyez (în engleză). Accesat în . 
  12. ^ „Two Landmark Decisions in the Fight for Equality and Justice”. National Museum of African American History and Culture (în engleză). . Accesat în . 
  13. ^ „Heart of Atlanta Motel, Inc. v. United States”. Oyez (în engleză). Accesat în . 

Developed by StudentB