În tehnică lipirea este operația tehnologică de asamblare nedemontabilă a unor piese folosind un material de adaos. Spre deosebire de sudare, suprafețele joncțiunii nu sunt aduse la plasticizare sau topire, doar adezivul sau aliajul de lipit sunt în stare fluidă. Sudarea se poate realiza și fără material de adaos, dar lipirea nu.[1]
În limba română expresia a se lipi este folosită cu numeroase alte sensuri.[2]
- ^ Gheorghe Manea, organe de mașini, vol. 1, București: Editura Tehnică, 1970, pp. 187-206
- ^ Academia Română, Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan, Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), București: Editura Univers Enciclopedic, 1998