Michel de Montaigne

Michel de Montaigne
Date personale
Născut	28 februarie 1533[1][2] Saint-Michel-de-Montaigne, Aquitaine, Franța
Decedat	13 septembrie 1592 (59 de ani)[3][4][5][1][6] Saint-Michel-de-Montaigne, Aquitaine, Franța
Părinți	Pierre Eyquem de Montaigne[*][[Pierre Eyquem de Montaigne (father of Michel de Montaigne)|​]]
Căsătorit cu	Françoise de La Chassaigne[*][[Françoise de La Chassaigne |​]] (din 3 octombrie 1565)[7]
Religie	Biserica Catolică
Ocupație	filozof traducător jurist eseist autobiograf[*]​ politician jurist-poet[*]​ French moralist[*][[French moralist (philosopher or theologian who works in moralism or morality)|​]] scriitor
Locul desfășurării activității	Franța
Limbi vorbite	limba italiană limba latină Middle French[*][[Middle French (historical variety of French used c. 1350–1600)|​]] gascon[*][[gascon (Occitan dialect spoken in southwestern France, and Catalonia, Spain)|​]][8] limba occitană[9] limba franceză[10]
Activitate
Studii	collège de Guyenne[*][[collège de Guyenne (school in Bordeaux, France)|​]] Universitatea din Toulouse (1896-1969)
Pregătire	Marc Antoine Muret[*][[Marc Antoine Muret (filosof francez)|​]] George Buchanan[*][[George Buchanan (Scottish historian and humanist scholar; (1506-1582))|​]]
Limbi	Middle French[*][[Middle French (historical variety of French used c. 1350–1600)|​]]
Opere semnificative	Eseuri
Semnătură
Modifică date / text

Michel Eyquem de Montaigne-Delecroix (n. 28 februarie 1533 - d. 13 septembrie 1592) a fost unul din cei mai importanți filosofi francezi ai Renașterii. În filosofie, i-a influențat pe Francis Bacon, René Descartes, Blaise Pascal, Jean-Jacques Rousseau, precum și pe gânditorii din mai multe generații.

Este recunoscut drept creatorul eseululi ca specie literară și pentru ușurința cu care trecea de la speculații intelectuale serioase la anecdote, unele cu caracter autobiografic. Colecția sa voluminoasă de „Essais” (cuvânt ce însemna propriu-zis „Încercări”) conține unele din cele mai influente eseuri din istoria literaturii occidentale. Scrierile lui Montaigne au influențat în mod direct scriitori variind de la William Shakespeare la Ralph Waldo Emerson, sau de la Jean-Jacques Rousseau la Friedrich Nietzsche.

Pe timpul vieții, Montaigne a fost apreciat mai mult pentru calitățile sale ca om de stat decât pentru cele de scriitor. Tendința afișată în eseurile sale de a divaga spre anecdote și meditații personale era văzută pe atunci ca un defect mai degrabă decât o inovație, iar moto-ul său „Eu însumi sunt tema cărții mele” a fost privit de către scriitorii contemporani ca o formă de „răsfăț”. Cu timpul, însă, Montaigne va fi recunoscut ca cel care a exprimat, poate mai bine ca oricare alt autor din timpul său, gândurile și îndoielile care îi frământau pe oamenii din epoca sa. Rămânând, într-o măsură remarcabilă, modern și în ziua de astăzi, încercarea lui Montaigne de a analiza lumea prin intermediul unicului filtru implicit al său, propria judecată, a făcut ca scrierile sale să fie mai accesibile decât cele ale oricărui alt scriitor renascentist. Literatura non-ficțională modernă își datorează în mare parte nașterea lui Montaigne, iar scriitori de toate orientările continuă să se inspire din opera lui Montaigne, datorită îmbinării reușite a culturii și a autobiografiei.