Back Michail Bakoenin Afrikaans Michail Alexandrowitsch Bakunin ALS Mikhail Bakunin AN ميخائيل باكونين Arabic ميخائيل باكونين ARZ Bakunin AST Mixail Bakunin Azerbaijani Бакунин Михаил Александрович Bashkir Mikails Bakunins BAT-SMG Mikhail Bakunin BCL
.svg){kind=small}
.svg){kind=small}
Mihail Alexandrovici Bakunin (/bəˈkuːnɪn/ bə-KOO-nin;[8] 30 mai 1814 – 1 iulie 1876) a fost un revoluționar anarhist rus. Este printre cele mai influente figuri ale anarhismului și o figură importantă în tradițiile socialiste revoluționare, anarhismului social[9] și anarhismului colectivist. Prestigiul lui Bakunin ca revoluționar l-a făcut de asemenea unul dintre ideologii cei mai cunoscuți în Europa, câștigând o influență semnificativă printre radicalii din Rusia și Europa.
Bakunin a crescut la Pryamukhino, o moșie de familie în guvernământul Tver. Din 1840, a studiat la Moscova, apoi la Berlin cu speranța de a intra în mediul academic. Ulterior, la Paris, l-a întâlnit pe Karl Marx și pe Pierre-Joseph Proudhon, care l-au influențat profund. Radicalismul tot mai accentuat al lui Bakunin a încheiat speranțele unei cariere universitare. A fost expulzat din Franța pentru opoziția față de ocupația Imperiului Rus asupra Poloniei. După participarea în revoltele din Praga (1848) și Dresda (1849), Bakunin a fost închis, judecat, condamnat la moarte și extrădat de mai multe ori. În cele din urmă exilat în Siberia în 1857, a evadat prin Japonia în Statele Unite și apoi la Londra, unde a lucrat cu Aleksandr Herzen la revista Kolokol (Clopotul). În 1863, Bakunin a plecat să se alăture insurecției din Polonia, dar nu a reușit să ajungă acolo și a petrecut timp în Elveția și Italia.
În 1868, Bakunin s-a alăturat Asociației Internaționale a Muncitorilor, conducând facțiunea anarhistă să crească rapid în influență. Congresul de la Haga din 1872 a fost dominat de lupta dintre Bakunin și Marx, care era o figură cheie în Consiliul General al Internaționalei și pleda pentru utilizarea statului pentru a aduce socialismul. În contrast, Bakunin și facțiunea anarhistă pledau pentru înlocuirea statului cu federații de locuri de muncă auto-guvernante și comune. Bakunin nu a putut ajunge în Olanda, iar facțiunea anarhistă a pierdut dezbaterea în absența sa. Bakunin a fost exclus din Internațională pentru menținerea, în viziunea lui Marx, a unei organizații secrete în cadrul Internaționalei și a fondat Internaționala Antiautoritară în 1872. Din 1870 până la moartea sa în 1876, Bakunin a scris lucrări mai lungi cum ar fi "Statism și Anarhie" și "Dumnezeu și Statul", dar a continuat să participe direct la mișcările muncitorești și țărănești europene. În 1870, a fost implicat într-o insurecție la Lyon, Franța. Bakunin a încercat să participe la o insurecție anarhistă la Bologna, Italia, dar sănătatea sa precară l-a determinat să se întoarcă în Elveția sub o identitate falsă.
Bakunin este amintit ca o figură importantă în istoria anarhismului, un opozant al marxismului, în special al dictaturii proletariatului, și pentru predicțiile sale că regimurile marxiste vor fi dictaturi de partid unic care vor stăpâni proletariatul, nu va fi o stăpânire a proletariatului. Cartea sa "Dumnezeu și Statul" a fost larg tradusă și rămâne în tipar. Bakunin a avut o influență semnificativă asupra gânditorilor precum Piotr Kropotkin, Errico Malatesta, Herbert Marcuse, E. P. Thompson, Neil Postman și A. S. Neill, precum și asupra organizațiilor sindicaliste cum ar fi IWW, anarhiștii în Războiul Civil Spaniol și anarhiștii contemporani implicați în mișcarea anti-globalizare din zilele noastre.[10]
- ^ a b „Mihail Bakunin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Russian Writers 1800-1917: Tome 1[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ a b c Kratkaia literaturnaia iențiklopedia
- ^ a b c Katalog der Deutschen Nationalbibliothek, accesat în
- ^ „Mihail Bakunin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ "Bakunin". Random House Kernerman Webster's College Dictionary. 2010.
- ^ Masters, Anthony (1974), Bakunin, părintele anarhismului, Saturday Review Press. ISBN 0841502951
- ^ Sale, Kirkpatrick (2006-11-06) An Enemy of the State Archived 4 June 2011 at the Wayback Machine, The American Conservative