Myanmar

Myanmar,^[3]^[4] numită oficial Republica Uniunea Myanmar,^[4] cunoscută în limba română și ca Birmania (numele oficial până în 1989), este o țară din Asia de Sud-Est. Este țara cu cea mai mare suprafață din Asia de Sud-Est Continentală și avea o populație de 54 de milioane în 2017. Se învecinează cu Bangladesh și India la nord-vest, China la nord-est, Laos și Tailanda la est și Marea Andaman și Golful Bengal la sud. Capitală este Naypyidaw, iar cel mai mare oraș este Yangon.

Civilizațiile timpurii din zonă au fost orașele-stat Pyu vorbitoare de limbi tibeto-birmane din Myanmarul de Sus și regatele Mon din Myanmarul de Jos.^[5] În secolul al IX-lea poporul bamar a pătruns în valea superioară a Irrawaddy și, după înființarea în anii 1050 a Regatului Pagan, limba, cultura birmană și budismul Theravada au devenit treptat dominante în țară. Regatul Pagan a căzut din cauza invaziilor mongole și au apărut mai multe state luptând pentru hegemonie. În secolul al XVI-lea, reunificată de dinastia Taungoo, țara a devenit pentru o scurtă perioadă cel mai mare imperiu din istoria Asiei de Sud-Est.^[6] Dinastia Konbaung de la începutul secolului al XIX-lea conducea Myanmarul modern și a controlat pentru scurt timp și Manipur și Assam. Compania Britanică a Indiilor de Est a preluat controlul asupra Myanmarului după trei războaie anglo-birmane din secolul al XIX-lea, țara devenind o colonie britanică. După o scurtă ocupație japoneză în cursul celui de-al Doilea Război Mondial, Myanmarul a fost recucerit de aliați. La 4 ianuarie 1948 Myanmarul și-a declarat independența.

Istoria post-independență a Myanmarului a continuat să fie frânată de tulburări și conflicte. Lovitura de stat din 1962 a dus la o dictatură militară în cadrul Partidului Programului Socialist din Birmania. La 8 august 1988 Revolta din 8888 a dus la o tranziție nominală la un sistem multipartid doi ani mai târziu, dar consiliul militar al țării a refuzat să cedeze puterea și continuă să conducă țara până în prezent. Țara rămâne distrusă de luptele interetnice dintre nenumăratele sale grupuri etnice și este scufundată într-unul dintre cele mai lungi războaie civile din lume. Națiunile Unite și alte câteva organizații au raportat încălcări consistente și sistemice ale drepturilor omului în țară.^[7] În 2011 junta militară a fost dizolvată oficial în urma alegerilor generale din 2010 și a fost instalat un guvern nominalmente civil. Aung San Suu Kyi și prizonierii politici au fost eliberați și au avut loc alegerile generale din Myanmar din 2015, ceea ce a condus la îmbunătățirea relațiilor externe și la relaxarea sancțiunilor economice,^[8] deși tratamentul minorităților etnice, în special în legătură cu conflictul Rohingya, a continuat să fie o sursă de tensiune internațională.^[9] După alegerile generale din Myanmar din 2020 în care partidul lui Aung San Suu Kyi a câștigat o majoritate clară în ambele camere, armata birmană (Tatmadaw) a preluat din nou puterea printr-o lovitură de stat.^[10] Lovitura de stat, care a fost condamnată pe scară largă de comunitatea internațională, a condus la proteste continue în Myanmar și a fost marcată de represiuni politice violente din partea armatei, precum și de izbucnirea unui război civil.^[11] De asemenea, armata a arestat-o pe Aung San Suu Kyi pentru a o scoate din viața publică și a acuzat-o de infracțiuni, de la corupție la încălcarea protocoalelor COVID-19; potrivit observatorilor independenți toate acuzațiile împotriva ei sunt „motivate politic”.^[12]

Myanmar este membru al Summit-ului Asiei de Est, al Mișcării Nealiniate, al ASEAN și al BIMSTEC, dar nu este membru al Commonwealth-ului Națiunilor, în ciuda faptului că a făcut odată parte din Imperiul Britanic. Myanmar este un partener de dialog al Organizației de Cooperare de la Shanghai. Țara este foarte bogată în resurse naturale, precum jad, pietre prețioase, petrol, gaze naturale, tec și alte minerale, precum și dotată cu energie regenerabilă, având cel mai mare potențial de energie solară în comparație cu alte țări din bazinul Mekongului.^[13] Cu toate acestea, Myanmar a suferit de multă vreme de instabilitate, violență fracțională, corupție, infrastructură slabă, precum și o istorie lungă de exploatare colonială, cu puțină atenție pentru dezvoltarea umană.^[14] În 2013 PIB-ul său (nominal) a fost de 56,7 miliarde de dolar și PIB-ul său (PPA) de 221,5 miliarde de dolari.^[15] Diferența de venituri din Myanmar este printre cele mai mari din lume, deoarece o mare parte a economiei este controlată de apropiații juntei militare.^[16] Myanmar este una dintre cele mai puțin dezvoltate țări; în 2020, conform Indicelui de dezvoltare umană, se situa pe locul 147 din 189 de țări în ceea ce privește dezvoltarea umană, cea mai scăzută din Asia de Sud-Est. Din 2021, peste 600.000 de persoane erau strămutate în Myanmar din cauza creșterii violenței după lovitura de stat, peste 3 milioane de persoane având nevoie de asistență umanitară.^[17]

^ World Bank Open Data, accesat în 8 aprilie 2019
^ https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ Horia C. Matei (2005). Enciclopedia Statelor Lumii. București: MERONIA. p. 333. ISBN 978-973-7839-38-1.
^ ^a ^b Myanmar pe mae.ro. Citat:
„Numele oficial al țării a cunoscut, de-a lungul anilor, numeroase modificări (Birmania, Uniunea Birmană, Republica Socialistă a Uniunii Birmane, Uniunea Myanmar, Republica Uniunea Myanmar)”
^ O'Reilly, Dougald JW (2007). Early civilizations of Southeast Asia. United Kingdom: Altamira Press. ISBN 978-0-7591-0279-8.
^ Lieberman, p. 152
^ „Burma”. Human Rights Watch. Accesat în 6 iulie 2013.
^ Madhani, Aamer (16 noiembrie 2012). „Obama administration eases Burma sanctions before visit”. USA Today.
^ Greenwood, Faine (27 mai 2013). „The 8 Stages of Genocide Against Burma's Rohingya | UN DispatchUN Dispatch”. Undispatch.com. Accesat în 13 aprilie 2014.
^ „Myanmar military takes control of country after detaining Aung San Suu Kyi” (în engleză). BBC News. 1 februarie 2021. Accesat în 1 februarie 2021.
^ Wee, Sui-Lee (5 decembrie 2021). „Fatalities Reported After Military Truck Rams Protesters in Myanmar”. The New York Times.
^ Ratcliffe, Rebecca (6 decembrie 2021). „Myanmar's junta condemned over guilty verdicts in Aung San Suu Kyi trial”. The Guardian.
^ Vakulchuk, Roman; Kyaw Kyaw Hlaing; Edward Ziwa Naing; Indra Overland; Beni Suryadi and Sanjayan Velautham (2017).
^ Wong, John (martie 1997). „Why Has Myanmar not Developed Like East Asia?”. ASEAN Economic Bulletin. 13 (3): 344–358. doi:10.1355/AE13-3E. JSTOR 25773443.
^ „Burma (Myanmar)”. World Economic Outlook Database. International Monetary Fund.
^ Eleven Media (4 septembrie 2013). „Income Gap 'world's widest'”. The Nation. Arhivat din original la 15 septembrie 2014. Accesat în 15 septembrie 2014.
^ „Issue Brief: Dire Consequences: Addressing the Humanitarian Fallout from Myanmar's Coup - Myanmar”. ReliefWeb. 21 octombrie 2021.

[962545a849697ea0338b4a7f2a7dc7b1-1] World Bank Open Data, accesat în 8 aprilie 2019

[8f499ad3b3f4fbe732a4b253ad107af9-2] ttps://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[ESL05-3] Horia C. Matei (2005). Enciclopedia Statelor Lumii. București: MERONIA. p. 333. ISBN 978-973-7839-38-1.

[mae-4] Myanmar pe mae.ro. Citat:
„Numele oficial al țării a cunoscut, de-a lungul anilor, numeroase modificări (Birmania, Uniunea Birmană, Republica Socialistă a Uniunii Birmane, Uniunea Myanmar, Republica Uniunea Myanmar)”

[5] O'Reilly, Dougald JW (2007). Early civilizations of Southeast Asia. United Kingdom: Altamira Press. ISBN 978-0-7591-0279-8.

[6] Lieberman, p. 152

[UNHR-7] „Burma”. Human Rights Watch. Accesat în 6 iulie 2013.

[Easing-8] Madhani, Aamer (16 noiembrie 2012). „Obama administration eases Burma sanctions before visit”. USA Today.

[MinorityTreatment-9] Greenwood, Faine (27 mai 2013). „The 8 Stages of Genocide Against Burma's Rohingya | UN DispatchUN Dispatch”. Undispatch.com. Accesat în 13 aprilie 2014.

[:3-10] „Myanmar military takes control of country after detaining Aung San Suu Kyi” (în engleză). BBC News. 1 februarie 2021. Accesat în 1 februarie 2021.

[11] Wee, Sui-Lee (5 decembrie 2021). „Fatalities Reported After Military Truck Rams Protesters in Myanmar”. The New York Times.

[12] Ratcliffe, Rebecca (6 decembrie 2021). „Myanmar's junta condemned over guilty verdicts in Aung San Suu Kyi trial”. The Guardian.

[13] Vakulchuk, Roman; Kyaw Kyaw Hlaing; Edward Ziwa Naing; Indra Overland; Beni Suryadi and Sanjayan Velautham (2017).

[14] Wong, John (martie 1997). „Why Has Myanmar not Developed Like East Asia?”. ASEAN Economic Bulletin. 13 (3): 344–358. doi:10.1355/AE13-3E. JSTOR 25773443.

[imf2-15] „Burma (Myanmar)”. World Economic Outlook Database. International Monetary Fund.

[IncomeGap-16] Eleven Media (4 septembrie 2013). „Income Gap 'world's widest'”. The Nation. Arhivat din original la 15 septembrie 2014. Accesat în 15 septembrie 2014.

[17] „Issue Brief: Dire Consequences: Addressing the Humanitarian Fallout from Myanmar's Coup - Myanmar”. ReliefWeb. 21 octombrie 2021.

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]