Back Moldawië (prinsdom) Afrikaans Prencipau de Moldavia AN Principáu de Moldavia AST Moldaviya knyazlığı Azerbaijani بوغدان پرنسلیغی AZB Малдаўскае княства Byelorussian Малдаўскае княства BE-X-OLD Княжество Молдова Bulgarian Principat de Moldàvia Catalan Moldavské knížectví Czech
| Principatul Moldovei | |||||
| Moldova | |||||
| Țara Moldovei | |||||
| |||||
| |||||
-ro.svg) Moldova întreagă, în perioada clasică (1482–1484) | |||||
.svg) Voievodatul Moldovei în 1812 | |||||
| Capitală | Baia (1343–1354) Siret (1354–1388) Suceava (1388–1564) Iași (1564–1859) | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| Limbă | româna, vorbită de majoritatea locuitorilor maghiara, vorbită de ceangăi germana, vorbită de germani (prezenți mai ales în centrele urbane) slavona (folosită ca limbă scrisă administrativă și bisericească până când, începând cu secolul XVI, a fost treptat înlocuită cu limba română) greaca (folosită ca limbă administrativă și culturală mai ales în epoca fanariotă) | ||||
| Religie | creștinism ortodox[*] | ||||
| Guvernare | |||||
| Formă de guvernare | principat | ||||
| Domn | |||||
| - 1347–1354 | Dragoș I al Moldovei | ||||
| - 1363–1367 | Bogdan I al Moldovei | ||||
| - 1457–1504 | Ștefan cel Mare | ||||
| Istorie | |||||
| înființarea Mărcii Moldovei | 1346 | ||||
| dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza | |||||
| Economie | |||||
| Monedă | Gros moldovenesc | ||||
Modifică date / text  | |||||
Principatul (Voievodatul) Moldovei a fost un stat ce a existat în Europa timp de peste cinci veacuri. Era împărțit în Țara de Sus, Țara de Jos, împărțite în ținuturi și ocoluri (cele 24 ținuturi erau: Cernăuți, Hotin, Soroca, Rădăuți, Suceava, Dorohoi, Botoșani, Cârligătura, Neamț, Bacău[1], Iași, Lăpușna, Orhei, Putna, Roman, Tecuci, Vaslui, Tutova, Bârlad, Covurlui, Frumoasa, Ciubărciu, Oblucița, Chilia, Cetatea Albă). Voievodatul Moldovei cuprindea și Basarabia care făcea accesul la mare. După 1812, când jumătatea de est a Moldovei a fost anexată de Imperiul țarist, aceștia au extins denumirea de Basarabia asupra teritoriului anexat pentru a-l diferenția de restul Moldovei. În același mod au acționat și austriecii după anexarea părții de nord-vest a Moldovei în anul 1775, pe care au denumit-o „Bukowina” sau „Buchenland”, adică Țara fagilor, după pădurile de fagi din zonă. Moldova s-a unit în 1859 cu Țara Românească formând astfel un nou stat sub suzeranitatea Imperiului otoman, Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești (România modernă, stat recunoscut ca independent în 1878 și devenit regat în 1881).
- ^ Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Editura Minerva, București, 1973, Cap. IV, Despre ținuturile și târgurile de astăzi din Moldova, p. 36. Textul lui Dimitrie Cantemir este: „Ținutul Bacăului care își are vornicul său, al cărui scaun este Bacăul...