Principatul Transilvaniei

Principatul Transilvaniei
Transilvania
Principatul Transilvaniei (ro) Erdélyi Fejedelemség (hu) Fürstentum Siebenbürgen (de)
← 1570 – 1711 →
Stemă
Transilvania în 1606-1660
Capitală	Alba Iulia Sibiu
Limbă	Limba latină (în administrație) Limba română Limba maghiară Limba germană
Guvernare
Formă de guvernare	monarhie electivă
Principe al Transilvaniei
- 1540 - 1551	Isabella Jagiello Zapolya
- 1552 - 1553	Andrei Báthory de Eceda
- 1553 - 1556	Ștefan Dobo și Francisc Kendi
- 1556 - 1559	Isabella Jagiello Zapolya
- 1570 - 1571	Ioan Sigismund Zápolya
- 1571 - 1575	Ștefan Báthory
- 1575 - 1581	Cristofor Báthory
- 1581 - 1594	Sigismund Báthory
- 1594	Baltazar Báthory
- 1594 - 1598	Sigismund Báthory
- 1598 - 1599	Sigismund Báthory
- 1599	Andrei Báthory
- 1599 - 1600	Mihai Viteazul
- 1601 - 1603	Gheorghe Basta
- 1603 - 1604	Moise Székely
- 1604 - 1606	Ștefan Bocskai
- 1607 - 1608	Sigismund Rákóczi
- 1608 - 1613	Gabriel Báthory
- 1613 - 1629	Gabriel Bethlen
- 1630 - 1648	Gheorghe Rákóczi I
- 1648 - 1660	Gheorghe Rákóczi al II-lea
- 1658 - 1660	Acațiu Bârcea
- 1662 - 1690	Mihai Apafi I
- 1690 - 1692	Imre Thököly
- 1692 - 1696	Mihai Apafi al II-lea
Legislativ	Dieta Transilvaniei
Istorie
Modifică date / text

Principatul Transilvaniei a fost o formațiune statală de sine stătătoare care a succedat voievodatului Transilvaniei între 1541 și 1699. Teritoriul său a fost mai mare decât cel al voievodatului și regiunii istorice Transilvania, cuprinzând în plus Partium, anume Crișana, Sătmarul și Maramureșul istoric. După 1699, Principatul Transilvaniei a continuat să existe ca entitate politică separată, denumită Marele Principat al Transilvaniei, însă fără armată și fără politică externă proprie. Titlul de principe al Transilvaniei a fost atunci preluat de împărații din Casa de Habsburg.