Back Урыстәыла Abkhazian Rusia ACE Урысые ADY Rusland Afrikaans Russland ALS Россия ALT ሩሲያ Amharic Russia AMI Rusia AN Russland ANG
.svg)
Rusia (în rusă Росси́я, transliterat: Rossia; pronunție rusă: /rɐˈsʲijə/), oficial Federația Rusă (în rusă Росси́йская Федера́ция, transliterat: Rossiiskaia Federația, pronunțat /rɐˈsʲijskəjə fʲɪdʲɪˈratsɨjə/), este o țară în Eurasia.[9] Cu 17.125.200 km², Rusia este cea mai întinsă țară din lume, acoperind peste o optime din suprafața locuită a Pământului, și a noua ca populație, cu peste 144 de milioane de oameni în decembrie 2017, excluzând Crimeea. Aproximativ 77% din populație trăiește în partea vestică, europeană, a țării. Capitala Rusiei, Moscova, este unul dintre cele mai mari orașe din lume(d); alte mari orașe(d) sunt Sankt Petersburg, Novosibirsk, Ekaterinburg și Nijni Novgorod.
Extinsă pe aproape toată Asia de Nord și pe o mare parte din Europa de Est, Rusia se întinde pe unsprezece fuse orare(d) și cuprinde o gamă largă de tipuri de mediu(d) și forme de relief. De la nord-vest spre sud-est, Rusia are frontiere terestre(d) cu Norvegia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia (ambele cu Regiunea Kaliningrad), Belarus, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan, China, Mongolia și Coreea de Nord. Are frontiere maritime(d) cu Japonia în Marea Ohotsk și cu SUA (statul Alaska) în Strâmtoarea Bering.
Slavii răsăriteni au apărut ca grup identificabil în Europa între secolele al III-lea și al VIII-lea e.n.[10] Întemeiat și guvernat de o elită războinică varegă și de urmașii ei, statul Evul Mediu Rutenia a apărut în secolul al IX-lea. În 988, el a adoptat crestinismul ortodox de la Imperiul Bizantin,[11] începând o sinteză a culturilor bizantină și slavă care a definit cultura rusă(d) în următorul mileniu.[11] Rutenia s-a dezintegrat în cele din urmă în mai multe state mici; majoritatea teritoriilor sale au fost apoi invadate de mongoli și au devenit tributare Hoardei de Aur nomade în secolul al XIII-lea.[12] Marele Cnezat al Moscovei a reunificat treptat principatele rusești din jur și a obținut independența față de Hoarda de Aur. Până în secolul al XVIII-lea, această țară își întinsese mult granițele prin cuceriri, anexări și explorări(d), transformându-se în Imperiul Rus, al treilea imperiu ca întindere din istorie, din Polonia în vest până în Alaska în est.[13][14]
După Revoluția Rusă, Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă a devenit principala și cea mai mare republică constituantă a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, primul stat socialist prin constituție din lume.[15] Deși inițial aliată cu Germania Nazistă, Uniunea Sovietică a jucat un rol decisiv în victoria Aliaților în al Doilea Război Mondial,[16][17] din care a ieșit ca superputere mondială rivală cu Statele Unite în Războiul Rece. Epoca sovietică a adus unele dintre cele mai importante realizări tehnologice(d) ale secolului al XX-lea, între care primul satelit artificial și lansarea primilor oameni în spațiu. Până la sfârșitul lui 1990, Uniunea Sovietică avea a doua economie a lumii, cea mai mare armată permanentă din lume și cel mai mare stoc de arme de distrugere în masă.[18][19][20] După dizolvarea Uniunii Sovietice în 1991, au apărut douăsprezece republici independente: Rusia, Ucraina, Belarus, Kazahstan, Uzbekistan, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Kîrgîzstan, Moldova, Tadjikistan, Turkmenistan, iar Statele Baltice anexate forțat și-au redobândit independența: Estonia, Letonia, Lituania; RSFS Rusă s-a reconstituit sub forma Federației Ruse și este recunoscută în dreptul internațional ca continuatoare a personalității legale și succesoare a Uniunii Sovietice.[21] Este guvernată ca republică federală semiprezidențială.
Economia rusă este a douăsprezecea ca mărime după PIB nominal și a șasea după paritatea puterii de cumpărare în 2015.[22] Bogatele resurse minerale și energetice ale Rusiei sunt cele mai mari din lume,[23] țara fiind unul dintre principalii producători de țiței(d) și gaze naturale(d) din lume.[24][25] Este una dintre cele cinci țări recunoscute ca deținătoare de arme nucleare și posedă cel mai mare arsenal de distrugere în masă.[26] Rusia se revendică mare putere și ca putere regională(d) având ambiții de potențială superputere. Este membru permanent(d) al Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite și partener activ al ASEAN,[27][28][29] precum și membru al Organizației pentru Cooperare de la Shanghai, al G20, al Consiliului Europei, al Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), și al Organizației Mondiale a Comerțului (WTO), precum și membrul conducător al Comunității Statelor Independente (CSI), al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) și unul din cei cinci membri ai Uniunii Economice Eurasiatice, împreună cu Armenia, Belarus, Kazahstan și Kîrgîzstan.
- ^ Указ Президента РФ "О праздновании 1150-летия зарождения российской государственности" [Presidential Decree "On celebrating the 1150th anniversary of Russian statehood"]. www.1150russia.ru (în Russian). Комитет культуры Новгородской области (Novgorod Region Culture Committee). . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Encyclopædia Britannica
- ^ https://web.archive.org/web/20110728064121/http://www.gks.ru/scripts/free/1c.exe?XXXX09F.2.1%2F010000R Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://www.worldometers.info/world-population/russia-population/ Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ , Banca Mondială https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Raportul Dezvoltării Umane,
- ^ http://info.nic.ru/node/3204 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ „Russia”. Encyclopædia Britannica. Accesat în .
- ^ „Russia”. Encyclopædia Britannica. Accesat în .
- ^ a b Excerpted from Glenn E. Curtis (ed.) (). „Russia: A Country Study: Kievan Rus' and Mongol Periods”. Washington, D.C.: Federal Research Division of the Library of Congress. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Prawdin, Michael (). „Introduction”. The Mongol Empire: Its Rise and Legacy. Transaction Publishers. pp. 512–550. ISBN 141282897X.
- ^ Rein Taagepera (). „Expansion and Contraction Patterns of Large Polities: Context for Russia”. International Studies Quarterly(d). 41 (3): 475–504. doi:10.1111/0020-8833.00053. ISSN 0020-8833.
- ^ Peter Turchin (). „East-West Orientation of Historical Empires” (PDF). Journal of World-Systems Research, Vol. 12 (no. 2). pp. 219–229. Arhivat din original (PDF) la .
- ^ Jonathan R. Adelman; Cristann Lea Gibson (). Contemporary Soviet Military Affairs: The Legacy of World War II. Unwin Hyman. p. 4. ISBN 978-0-04-445031-3. Accesat în .
- ^ Weinberg, G. L. (). A World at Arms: A Global History of World War II. Cambridge University Press. p. 264. ISBN 0-521-55879-4.
- ^ Rozhnov, Konstantin, "Who won World War II?". BBC.
- ^ GDP – Million 1990. CIA Factbook. . Accesat în .
- ^ Scott and Scott (1979) p. 305
- ^ „30 octombrie 1961 – The Tsar Bomba: CTBTO Preparatory Commission”.
- ^ „Country Profile: Russia”. Foreign & Commonwealth Office of the United Kingdom. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Report for Selected Countries and Subjects”. IMF. Accesat în .
- ^ „Commission of the Russian Federation for UNESCO: Panorama of Russia”. Unesco.ru. Accesat în .
- ^ „International Energy Agency – Oil Market Report” (PDF). . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ "Country Comparison :: Natural gas – production Arhivat în , la Wayback Machine.", CIA World Factbook. Retrieved 3 februarie 2014.
- ^ „Status of Nuclear Powers and Their Nuclear Capabilities”. Federation of American Scientists. martie 2008. Accesat în .
- ^ „Strengthened ASEAN-Russian military links are a signal Russia is serious about its pivot to Asia”. www.aseantoday.com. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Desk, Devdiscourse News. „Russia and ASEAN reaffirm to deepen their partnership | Global Edition”. Devdiscourse (în engleză).
- ^ „ASEAN - Russia”. en.russia-asean20.ru (în engleză).