Secui

Secui székelyek
De la stânga la dreapta, de sus în jos: Kelemen Mikes • György Dózsa (Gheorghe Doja) • Sándor Kőrösi Csoma • Róza Laborfalvi Imre Mikó • Áron Gábor • Moise Székely • Balázs Orbán grof Sámuel Teleki • Elek Benedek • Áron Márton • Bertalan Székely Pál Péter Domokos • Tivadar Puskás • Sándor Kányádi • Sámuel Kálnoky
Populație totală
500.000 (estimare în 1935); 500.000 – 700.000[1] 532 (care au preferat să se declare secui în loc de maghiari în 2002); Declarați maghiari în loc de secui în 2011: județul Covasna: 164.158 județul Harghita: 276.038 județul Mureș: 228.275
Regiuni cu populație semnificativă
• în  România:     • Ținutul Secuiesc – județele: Covasna, Harghita, Mureș;     • parțial în județele Brașov și Hunedoara dar și Suceava (o comunitate foarte mică). • în Ungaria:     • în județele Tolna și Baranya • în Serbia:     • Voivodina Alte țări din lume: SUA, Canada
Limbi vorbite
maghiară, română
Religii
Biserica Romano-Catolică din România, Biserica Reformată din România, Biserica Unitariană din Transilvania, Biserica Evanghelică-Lutherană din România, Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea Foste religii: Șamanism, Iudaism, Islam, Sabatarianism
Grupuri înrudite sau legate cultural
Ceangăii, Secuii din Bucovina, Maghiarii
Vezi și: Comunități etnice în România, Ținutul Secuiesc, Regiunea Autonomă Maghiară, Maghiarii din România
Modifică date / text

Secuii (popular săcui, în maghiară székelyek) sunt un grup etnografic maghiar din România care cultural ține de maghiarimea din județele Covasna, Harghita și în arealul central și sud-estic al județului Mureș. Se mai autodefinesc ca secui și locuitorii de limbă maghiară din câteva sate ale județelor Alba și Cluj (din fostul Scaun Secuiesc al Arieșului) și din județele Sibiu și Brașov.

Secuii vorbesc un dialect maghiar cu numeroase arhaisme și regionalisme. Nucleul ariei lor de locuire este regiunea din sud-estul Transilvaniei cunoscută îndeobște ca Ținutul Secuiesc (în maghiară Székelyföld, în germană Szeklerland, în latină Terra Siculorum, în engleză Szekely Land) sau Secuime.

La recensământul efectuat în perioada 18-27 martie 2002, doar 532 de persoane s-au declarat că aparținând minorității secuilor din România. A existat și la recensământul din 2011, posibilitatea ca etnicii maghiari să se declare secui și nu maghiari.^{[necesită citare]}. O comunitate foarte mică de secui există și în județul Suceava (mai precis Secuii din Bucovina), în Bucovina/Bucovina de Sud.