Separatismul catalan

Senyera estelada — simbolul neoficial al separatismului catalan.
Graffiti în Vilassar de Mar. Înscripția înseamnă „O națiune, Țările Catalane! O limbă, catalana!”.
Francesc Macià (stânga) cu Manuel Ainaud Sanchez
Adunarea susţinatorilor separatismului în Fossar de les Moreres.

Separatismul catalan (catalană independentisme català) este un curent politic derivat din naționalismul catalan care susținde independența Cataloniei și restul țărilor catalane față de Spania, Franța și Italia. Această mișcare se bazează pe principiul conform căruia Catalonia este o națiune, care se referă la istoria, cultura, limba și dreptul civil catalan precum și pe afirmația că această regiune, Catalonia, nu va atinge plenitudinea culturală, socială și economică făcând parte în continuare din Regatul Spaniol[1].

Partidul politic care reprezintă în prezent acest curent în forma sa cea mai limpede este Esquerra Republicana de Catalunya (română Stânga Republicană a Cataloniei), care utilizează Constituția Spaniolă din 1978 și participă în mod activ atât în viața politică regională cât și cea statală, folosind regulile democrației cu scopul de a dobândi, pe cale pașnică, dreptul de autodeterminare pentru Catalunia ca metodă de a-și declara independență[2]. La alegerile generale din martie 2008, ERC a obținut 7,86% din numărul total de voturi[3]. Există și alte pardide și coaliții precum: Estat Català, Endavant, Partit Socialista d'Alliberament Nacional dels Països Catalans, Moviment de Defensa de la Terra sau Candidatura d'Unitat Popular. De asemenea, mai sunt și alte organizății și colective neimplicat propriu-zis în politică — grupuri de tineret precum Joventut Nacionalista de Catalunya, Coordinadora d'Assemblees de Joves de l'Esquerra Independentista sau Joventuts d'Esquerra Republicana de Catalunya și sindicate studențești precum: Estudiants en Acció sau Sindicato de Estudiantes de los Países Catalanes.

Astăzi, separatismul este o mișcare pașnică care respinge violența însă în trecut a fost reprezentat de două grupuri teroriste care ulterior au dispărut: Exèrcit Popular Català (Armata Populară Catalană)[4] și Terra Lliure (Țara Liberă)[5]. De asemenea, liderii caracteristici cum ar fi Lluís Maria Xirinacs s-au declarat public „amicii lui ETA[6].

  1. ^ „El Temps d'Història: Història de l'independentisme (PDF) (în catalană). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ „Esquerra: El projecte per als Països Catalans (în catalană). Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Elecciones a Cortes Generales 2008 — Catalunya” (în spaniolă). Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „El Punt: L'Exèrcit Popular Català i la lluita armada just abans de l'aparició de Terra Lliure (în catalană). Accesat în . 
  5. ^ „Terra Lliure” (în catală). Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ „Criterio: Se suicida Lluís Maria Xirinacs (în spaniolă). Arhivat din original la . Accesat în . 

Developed by StudentB