Sex

Organismele multor specii, nu toate, sunt specializate în sex masculin și sex feminin, fiecare cunoscut sub numele de sex.^[1]^[2] Reproducerea sexuată implică combinarea și amestecarea trăsăturilor genetice: celulele specializate, cunoscute sub numele de gameți, se combină pentru a forma urmași care moștenesc trăsături de la fiecare părinte. Masculii produc gameți mici (spermatozoizi), în timp ce femelele produc gameți mari (ovule sau celule ou).

Organismele individuale care produc gameți de sex masculin și feminin sunt denumite hermafrodite. Gametul poate fi identic ca formă și funcție (fenomen cunoscut sub numele de izogamie), dar, în multe cazuri, a evoluat o asimetrie, astfel încât există două tipuri diferite de gameți (heterogametele) fenomen cunoscut sub denumirea de anizogamie.

La oameni și alte mamifere^[3], ființele etichetate taxonomic ca masculi au, majoritar d.p.d.v. statistic, un cromozom X și un Y (XY), în timp ce persoanele etichetate taxonomic ca femelele au, majoritar d.p.d.v. statistic, doi cromozomi X (XX), care fac parte din sistemul XY. Unii oamenii și alte animale non-umane au o combinație XXYY, XYY, XX/XY, etc., fie în toate celulele corpului^[4], fie în o parte a corpului, ^[5] acestea fiind etichetate d.p.d.v. taxonomic ca intersex. Toate aceste trei categorii se pot reproduce.

Alte animale au diverse sisteme genetice de determinare a sexului, cum ar fi sistemul ZW la păsări, sistemul X0 la insecte și alte sisteme diferite la reptile și crustacee.

Ciupercile pot avea, de asemenea, sisteme de împerechere alelică mai complexe, cu sexele care nu sunt descrise cu exactitate ca mascul, femelă sau hermafrodit.^[6]

În natură se regăsesc: feminin, hermafrodit, intersex, masculin, nedefinit (alelic) și altele.

E bine de știut că la oameni și la alte organisme se identifică trei identități de gen în general înnăscute și observate în majoritatea cazurilor analizate (așadar, nu în toate cazurile) la nivel de structură cerebrală, anume: cisgen, transgen și non-binar, concept total diferit de sexul determinat la naștere, orientarea sexuală sau reproducerea sexuată. În natură există patru orientări sexuale și romantice principale catalogate taxonomic astfel: asexualitate, bisexualitate (trisexualitate, multisexualitate), heterosexualitate și homosexualitate care nu au legătură cu reproducerea sexuată, identitatea de gen resimțită sau cu sexul.

Diagramele compară evoluția frecvenței într-o populație sexuată (sus) și o populație asexuată (jos). Axa verticală arată frecvența, iar axa orizontală arată timpul. Alelele a/B apar la întâmplare. Alelele avantajoase A și B, care apar independent, pot fi combinate rapid prin reproducerea sexuală în cea mai avantajoasă combinație AB. Reproducerea sexuată durează mai mult pentru a realiza această combinație, deoarece poate produce AB doar dacă A apare la un individ care are deja B, sau invers.

^ Angus Stevenson, Maurice Waite (2011). Concise Oxford English Dictionary: Book & CD-ROM Set. OUP Oxford. p. 1302. ISBN 978-0-19-960110-3. Accesat în 23 martie 2018. Sex: Either of the two main categories (male and female) into which humans and most other living things are divided on the basis of their reproductive functions. The fact of belonging to one of these categories. The group of all members of either sex.
^ William K. Purves, David E. Sadava, Gordon H. Orians, H. Craig Heller (2000). Life: The Science of Biology. Macmillan. p. 736. ISBN 978-0-7167-3873-2. Accesat în 23 martie 2018. A single body can function as both male and female. Sexual reproduction requires both male and female haploid gametes. In most species, these gametes are produced by individuals that are either male or female. Species that have male and female members are called dioecious (from the Greek for 'two houses'). In some species, a single individual may possess both female and male reproductive systems. Such species are called monoecious ("one house") or hermaphroditic.
^ Regina Kropatsch, 1 , * Gabriele Dekomien, 1 Denis A. Akkad, 1 Wanda M. Gerding, 1 Elisabeth Petrasch-Parwez, 2 Neil D. Young, 3 Janine Altmüller, 4 Peter Nürnberg, 4 Robin B. Gasser, 3 and Jörg T. Epplen 1. „SOX9 Duplication Linked to Intersex in Deer”. Accesat în 2013.
^ Bogdan Savu (2011). Stările de intersexualitate la copil. BZI.
^ De Marchi M, Carbonara AO, Carozzi F; et al. (1976). True hermaphroditism with XX/XY sex chromosome mosaicism: report of a case. Clin. Genet. p. 72-265.
^ Watkinson, S.C.; Boddy, L.; Money, N. (2015). The Fungi. Elsevier Science. p. 115. ISBN 978-0-12-382035-8. Accesat în 18 d.Hr..

[Stevenson-1] Angus Stevenson, Maurice Waite (2011). Concise Oxford English Dictionary: Book & CD-ROM Set. OUP Oxford. p. 1302. ISBN 978-0-19-960110-3. Accesat în 23 martie 2018. Sex: Either of the two main categories (male and female) into which humans and most other living things are divided on the basis of their reproductive functions. The fact of belonging to one of these categories. The group of all members of either sex.

[Purves-2] William K. Purves, David E. Sadava, Gordon H. Orians, H. Craig Heller (2000). Life: The Science of Biology. Macmillan. p. 736. ISBN 978-0-7167-3873-2. Accesat în 23 martie 2018. A single body can function as both male and female. Sexual reproduction requires both male and female haploid gametes. In most species, these gametes are produced by individuals that are either male or female. Species that have male and female members are called dioecious (from the Greek for 'two houses'). In some species, a single individual may possess both female and male reproductive systems. Such species are called monoecious ("one house") or hermaphroditic.

[3] Regina Kropatsch, 1 , * Gabriele Dekomien, 1 Denis A. Akkad, 1 Wanda M. Gerding, 1 Elisabeth Petrasch-Parwez, 2 Neil D. Young, 3 Janine Altmüller, 4 Peter Nürnberg, 4 Robin B. Gasser, 3 and Jörg T. Epplen 1. „SOX9 Duplication Linked to Intersex in Deer”. Accesat în 2013.

[4] Bogdan Savu (2011). Stările de intersexualitate la copil. BZI.

[5] De Marchi M, Carbonara AO, Carozzi F; et al. (1976). True hermaphroditism with XX/XY sex chromosome mosaicism: report of a case. Clin. Genet. p. 72-265.

[Watkinson_Boddy_Money_2015_p._115-6] Watkinson, S.C.; Boddy, L.; Money, N. (2015). The Fungi. Elsevier Science. p. 115. ISBN 978-0-12-382035-8. Accesat în 18 d.Hr..

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]