Cuvântul Spirit (din latină spiritus "respiratie") are mai multe înțelesuri diferite și conotații, toate referitoare la o substanță non-corporală contrastând cu corpul material. Spiritul unei ființe umane este astfel animarea, principiul vital sau sensibilitatea din acel individ, similar cu sufletul considerat a fi sediul puterii mentale, intelectuale și emoționale, aceleasi notiuni care sunt, de fapt, caracteristici ale creierului. Noțiunile de "spiritul" unei persoane și "sufletul", de multe ori se suprapun, în timp ce ambele contrastează cu trupul și ambele sunt imaginate că supraviețuiesc morții trupești în religie și ocultism,[1] și "spirit" poate avea, de asemenea, sensul de "fantomă", adică manifestările spiritului unei persoane decedate.
Termenul se poate referi, de asemenea, la orice ființă imaginată ca necorporală sau imaterială, cum ar fi demonii sau zeitățile, în creștinism în special Duhul Sfânt trăit de adepți la Rusalii.