Back Suceava ACE سوتشافا Arabic Suçava (şəhər) Azerbaijani سوچهآوا AZB Сучава Byelorussian Сучава Bulgarian Suceava Catalan Sučava Czech Suceava Danish Suceava German
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Suceava (în germană Sutschawa, Suczawa sau Sotschen, în germana veche sau medievală, i.e., Mittelhochdeutsch: Sedschopff) este municipiul de reședință al județului cu același nume, Bucovina, România. Localitatea se află în sud-estul regiunii istorice Bucovina (cu excepția cartierului Burdujeni) respectiv nord-estul României. Orașul este situat în Podișul Sucevei, pe cursul râului cu același nume, la 21 km distanță de vărsarea în Siret. Municipiul Suceava este unul dintre cele mai vechi și importante orașe istorice ale României, datând din Evul Mediu, în prezent fiind tranzitat de drumul european E85 (DN2), care asigură legătura rutieră cu București, față de care se află la 432 km. Magistrala CFR 500 străbate orașul, care este nod feroviar, de aici desprinzându-se linia ferată către Transilvania.
Orașul Suceava a fost atestat documentar în anul 1388, în vremea în care domn al Moldovei era Petru al II-lea Mușat, cel care a mutat capitala de la Siret la Suceava. A îndeplinit rolul de capitală a Principatului Moldovei timp de aproape două secole, până în 1565. Istoria așezării se leagă de numele câtorva dintre cei mai cunoscuți domnitori ai Moldovei, precum Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Petru Rareș. Între raptul teritorial de la 1774 și 1918, Suceava a fost un oraș comercial liber al Casei de Habsburg, ulterior situat în Imperiul Austriac respectiv Austro-Ungaria, făcând parte din Regatul Galiției și Lodomeriei și, mai apoi, Ducatul Bucovinei (germană Herzogtum Bukowina/Buchenland sau Kronland Bukowina/Buchenland). În această perioadă, a îndeplinit rolul de localitate de frontieră austro-ungară cu Regatul României, mai precis cu Vechiul Regat.[3] Totodată, Suceava a primit rangul de oraș comercial liber în timpul administrației austriece a Bucovinei (i.e., de-a lungul ultimelor secole ale Epocii moderne).[4] Datorită diversității etnice, culturale și religioase de dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial, în oraș locuind români, germani (mai precis germani bucovineni, un grup constitutiv al germanilor din România), evrei, armeni, polonezi, ucraineni, maghiari, slovaci și cehi, fiecare etnie cu preoți și biserici pentru fiecare rit, profesorul, numismatul și istoricul sucevean Rudolf Gassauer numea Suceava „o Austrie în miniatură”.[5][6][7]
În secolul al XX-lea, orașul s-a extins prin înglobarea localităților limitrofe Burdujeni și Ițcani (germană Itzkany), devenite ulterior cartiere. În perioada comunistă, are loc un amplu proces de industrializare a Sucevei, a cărei populație crește exponențial de peste zece ori. Suceava a primit rangul de municipiu în anul 1968. La recensământul din 2011, municipiul a avut o populație de 92.121 de locuitori, fiind atunci al 23-lea cel mai mare centru urban al României. În cadrul recensământului populației din 2021 (amânat și efectuat în 2022 din rațiuni de pandemie de COVID-19), Suceava avea o populație de 84.308 locuitori.[8] Astfel, conform recensământului respectiv, Suceava era atunci al 22-lea cel mai mare dintre orașele României. În 2023, populația orașului se ridica la 119.694 de locuitori.[9]
La nivel turistic, municipiul Suceava este recunoscut pentru fortificațiile medievale ale acestuia, mai precis bisericile/mănăstirile medievale (una dintre acestea fiind recunoscută de UNESCO ca World Heritage Site, mai precis biserica din Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou) precum și Cetatea de Scaun a Sucevei unde se organizează anual un festival de artă medievală intitulat „Festivalul de Artă Medievală Ștefan cel Mare”.[10] În trecut, tot în cadrul Cetății de Scaun a Sucevei a fost organizat un festival tematic de muzică rock intitulat Bucovina Rock Castle care a atras de-a lungul timpului atât artiști autohtoni cât și străini (e.g., chitaristul olandez Jan Akkerman cu formația acestuia, anterior cunoscut datorită formației Focus, în anul 2015).[11]
- ^ „Population on 1 January by age groups and sex - functional urban areas” (PDF) (în Romanian). INS. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Liliana Daniela Diacon. „The geographical boundaries of the historical Bukovina in Suceava County”. Researchgate. Accesat în .
- ^ „Suceava”. Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava. Accesat în .
- ^ Elisabeta Isanos. „Cosânzenii” (PDF). Accesat în .
- ^ „Rudolf Gassauer”. Drăgușanul. Accesat în .
- ^ „Rudolf Gassauer – istoricul pentru care „Suceava era o Austrie în miniatură"”. Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților. . Accesat în .
- ^ Redacția Crai Nou (). „Suceava a pierdut peste 43.000 de locuitori”. Crai Nou. Accesat în .
- ^ Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numiteINS - ^ Consiliul Județean (CJ) Suceava. „Festivalul de Artă Medievală Ștefan cel Mare, Suceava!”. Website-ul Consiliul Județean Suceava. Accesat în .
- ^ „Jan Akkerman, la Bucovina Rock Castle 2015”. Drăgușanul.ro. Accesat în .