Tahicardie

Tahicardie

ECG arătând o tahicardie sinuzală cu un ritm de cca. 100 bătăi per minut
SpecialitateCardiologie
Clasificare și resurse externe
ICD-9427, 785.0
ICD-10I47-I49, R00.0
ICD-11  Modificați la Wikidata
ICD-9-CM785.0  Modificați la Wikidata
MeSH IDD013610

Tahicardia este denumirea medicală dată accelerării frecvenței bătăilor inimii peste 90 de pulsații pe minut.[1] Etimologic, se compune din tahi, care înseamnă rapid, iar cardie, care înseamnă inimă.

Inima unui adult sănătos bate de 60-90 de ori pe minut, atunci când persoana respectivă se află în stare de repaus. În cazul persoanelor care suferă de tahicardie, rata bătăilor inimii depășește cu mult această medie.[2] Frecvența cardiacă mai mică de 60 de bătăi pe minut este numită bradicardie.[3]

La adult vorbim de tahicardie sinusală, când ritmul regulat al inimii capătă o frecvență între 100 și 160 de bătăi pe minut. Apariția ei este fiziologică dacă survine după un efort fizic, digestiv sau după emoții. Tahicardia paroxistică este un ritm cardiac rapid, de peste 180 de bătăi pe minut.[4]

  1. ^ Dicționar medical: Tahicardie
  2. ^ „Tahicardia – tratament și simptome”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Bradicardie
  4. ^ Despre tahicardie

Developed by StudentB