Back Венгриа Abkhazian Hongaria ACE Хунгарие ADY Hongarye Afrikaans Ungarn ALS ሀንጋሪ Amharic Hungary AMI Hongría AN Ungerland ANG Ọn̄gari ANN

Ungaria

Ungaria
Magyarország (maghiară)
Drapelul UngarieiStema Ungariei
Drapelul UngarieiStema Ungariei
Deviză: Think Hungary more than expected Modificați la Wikidata
Geografie
Suprafață 
 - totală93 030[1] km² (locul 108)
Apă (%)3,70[2]
Cel mai înalt punctKékes (1.015 m) Modificați la Wikidata
Cel mai jos punctGyálarét[*][[Gyálarét (city part of Szeged, Hungary; lowest point of the country)|​]] (75,8 m) Modificați la Wikidata
VeciniSlovacia
Ucraina
România
Serbia
Croația
Slovenia
Austria Modificați la Wikidata
Fus orarUTC+1/+2
Populație
Densitate105 loc/km²
 - Estimare 20239.599.744
Limbi oficialelimba maghiară Modificați la Wikidata
Etnonim(masc.) ungur, (fem.) unguroaică, (pl.) unguri
Guvernare
Sistem politicRepublică parlamentară
Președinte⁠(d)Tamás Sulyok[*]​[7] Modificați la Wikidata
Prim-ministru⁠(d)Orbán Viktor Modificați la Wikidata
LegislativAdunarea Națională⁠(d) Modificați la Wikidata
CapitalaBudapesta () Modificați la Wikidata
Istorie
Descălecarea Principatului895
Creștinareadecembrie 1000
Eliberarea Budei2 septembrie 1686
Compromisul Austro-Ungar20 martie 1867
Tratatul de la Trianon4 iunie 1920
Aderare la UE
Economie
PIB (PPC)2021
 - Total▲ $359.901 miliarde[3] (locul 53)
 - Pe cap de locuitor▲ $36.848[3] (locul 41)
PIB (nominal)2021
 - Total▲ $180.959 miliarde[3] (locul 53)
 - Pe cap de locuitor (locul 45)▲ $18.527[3]
Gini (2020)(scăzut) 28.3 (locul 16)
IDU (2019)▲ 0.854 (foarte ridicat) (locul 40)
MonedăForint (HUF)
Coduri și identificatori
Cod CIOHUN Modificați la Wikidata
Cod mobil216 Modificați la Wikidata
Prefix telefonic36
ISO 3166-2HU Modificați la Wikidata
Domeniu Internet.hu, .eu1
1Codul .eu aparține Uniunii Europene, din care Ungaria face parte
Prezență online
site web oficial
hasthtag
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ungaria (în maghiară Magyarország /ˈmɒɟɒrorsaːɡ/  ( audio)) este o țară fără ieșire la mare din Europa Centrală.[8] Se întinde pe 93.030 km² din Bazinul Panonic, se învecinează cu Slovacia la nord, Ucraina la nord-est, România la est și sud-est, Serbia la sud, Croația și Slovenia la sud-vest și Austria la vest. Ungaria are o populație de aproape 10 milioane de locuitori, în mare parte etnici maghiari cu o minoritate semnificativă de romi. Maghiara, limba oficială, este cea mai vorbită limbă uralică din lume și printre puținele limbi care nu sunt indo-europene, dar se vorbesc pe scară largă în Europa.[9] Budapesta este capitala țării și cel mai mare oraș; alte zone urbane importante sunt Debrețin, Seghedin, Miskolc, Pécs și Győr.

Teritoriul Ungariei de astăzi a fost de secole o răscruce de drumuri pentru diverse popoare, între care celți, romani, triburi germanice, huni, slavi apuseni și avari. Bazele statului maghiar au fost stabilite la sfârșitul secolului al IX-lea e.n. odată cu cucerirea Bazinului Panonic de către marele conducător maghiar Árpád.[10][11] Strănepotul său, Ștefan I, a urcat pe tron în anul 1000, transformând teritoriul respectiv într-un regat creștin. Până în secolul al XII-lea, Ungaria a devenit o putere regională, atingând apogeul cultural și politic în secolul al XV-lea⁠(d).[12] În urma bătăliei de la Mohács din 1526, a fost parțial ocupată de Imperiul Otoman (1541–1699). Ungaria a intrat sub stăpânire habsburgică la începutul secolului al XVIII-lea, reapărând apoi mai târziu ca entitate politică alături de Imperiul Austriac în statul dual Austro-Ungaria, o mare putere la începutul secolului al XX-lea.[13]

Austro-Ungaria s-a prăbușit după Primul Război Mondial, iar ulterior tratatul de la Trianon a stabilit granițele actuale ale Ungariei, ducând la pierderea a 71% din teritoriul părții maghiare a statului dual, a 58% din populație și a 32% din etnicii maghiari⁠(d).[14][15][16] În urma tumultoasei perioade interbelice⁠(d), Ungaria s-a alăturat Puterilor Axei în al Doilea Război Mondial, suferind pagube și pierderi semnificative.[17][18] Ungaria postbelică a devenit un stat satelit al Uniunii Sovietice, ducând la înființarea Republicii Populare Ungare. În urma revoluției eșuate din 1956, Ungaria a devenit un membru relativ mai liber, deși încă represiv, al Blocului Răsăritean. Înlăturarea gardului de frontieră a Ungariei cu Austria a accelerat prăbușirea Blocului Răsăritean și, ulterior, a Uniunii Sovietice.[19] La , Ungaria a devenit o republică parlamentară democratică.[20] Ungaria a aderat la Uniunea Europeană în 2004 și face parte din spațiul Schengen din 2007.[21]

Ungaria este o putere mijlocie⁠(d) în afacerile internaționale, în principal datorită influenței sale culturale⁠(d) și economice.[22] Este considerată o țară dezvoltată, cu o economie cu venituri mari și ocupă locul 40 în Indicele dezvoltării umane, cetățenii beneficiind de asistență medicală universală și de învățământ secundar⁠(d) gratuit.[23][24] Ungaria are un lung istoric de contribuții semnificative în domeniile artei⁠(d), muzicii⁠(d), literaturii⁠(d), sportului, științei și tehnologiei.[25][26][27][28] Este a treisprezecea cea mai populară⁠(d) destinație turistică din Europa, atrăgând 15,8 milioane de turiști internaționali în 2017.[29] Este membru al numeroaselor organizații internaționale, inclusiv Națiunile Unite, NATO, OMC, Banca Mondială, IIB⁠(d), AIIB⁠(d), Consiliul Europei, Grupul Visegrád și este stat observator în Organizația Statelor Turcice.[30]

  1. ^ „Hungary”. CIA The World Factbook. Accesat în . 
  2. ^ „CIA World Factbook weboldal”. Accesat în . 
  3. ^ a b c d „Report for Selected Countries and Subjects”. IMF (în engleză). Accesat în . 
  4. ^ „Gini coefficient of equivalised disposable income – EU-SILC survey”. ec.europa.eu. Eurostat. Accesat în . 
  5. ^ „Human Development Report 2020” (PDF) (în engleză). United Nations Development Programme. . Accesat în . 
  6. ^ Hungarian Central Statistical Office 
  7. ^ Nyolc napig Kövér László lesz a köztársasági elnök, az ő kezében a svédek NATO-csatlakozása (în maghiară), Telex.hu[*][[Telex.hu (Hungarian online newspaper)|​]], , accesat în  
  8. ^ „The Fundamental Law of Hungary” (PDF). Hungarian State. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  9. ^ „Uralic (Finno-Ugrian) languages, Classification of the Uralic (Finno-Ugrian) languages, with present numbers of speakers and areas of distribution (last updated 24 September 201)”. helsinki.fi. . Accesat în . 
  10. ^ „Hungary in the Carpathian Basin” (PDF). Lajos Gubcsi, PhD. . Accesat în . 
  11. ^ Acta Orientalia Academiae Scientiarum Hungaricae. 36. Magyar Tudományos Akadémia (Hungarian Academy of Sciences). . p. 419. 
  12. ^ Kristó Gyula – Barta János – Gergely Jenő: Magyarország története előidőktől 2000-ig (History of Hungary from the prehistory to 2000), Pannonica Kiadó, Budapest, 2002, ISBN: 963-9252-56-5, p. 687, pp. 37, pp. 113 ("Magyarország a 12. század második felére jelentős európai tényezővé, középhatalommá vált"/"By the 12th century Hungary became an important European constituent, became a middle power", "A Nyugat részévé vált Magyarország .
  13. ^ „Austria-Hungary, HISTORICAL EMPIRE, EUROPE”. Encyclopædia Britannica. . Accesat în . 
  14. ^ Richard C. Frucht (). Eastern Europe: An Introduction to the People, Lands, and Culture. ABC-CLIO. p. 360. ISBN 978-1-57607-800-6. 
  15. ^ „Trianon, Treaty of”. The Columbia Encyclopedia⁠(d). . 
  16. ^ „Text of the Treaty, Treaty of Peace Between The Allied and Associated Powers and Hungary And Protocol and Declaration, Signed at Trianon June 4, 1920”. Accesat în . 
  17. ^ Hungary: The Unwilling Satellite Arhivat în , la Wayback Machine. John F. Montgomery, Hungary: The Unwilling Satellite.http://kapos.hu/hirek/kis_szines/2018-06-16/megerkezett_az_idei_balaton_sound_himnusza.html Devin-Adair Company, New York, 1947.
  18. ^ Thomas, The Royal Hungarian Army in World War II, pg. 11
  19. ^ Hanrahan, Brian (). „Hungary's Role in the 1989 Revolutions”. BBC News. 
  20. ^ „1989. évi XXXI. törvény az Alkotmány módosításáról” [Act XXXI of 1989 on the Amendment of the Constitution]. Magyar Közlöny (în maghiară). Budapest: Pallas Lap- és Könyvkiadó Vállalat. 44 (74): 1219. . 
  21. ^ „Benefits of EU Membership”. Hungarian Chamber of Commerce and Industry. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ Higgott, Richard A.; Cooper, Andrew Fenton (). „Middle Power Leadership and Coalition Building: Australia, the Cairns Group, and the Uruguay Round of Trade Negotiations”. International Organization. 44 (4): 589–632. doi:10.1017/S0020818300035414. ISSN 0020-8183. JSTOR 2706854. 
  23. ^ OECD (). „OECD Health Data: Social protection”. OECD Health Statistics (Database). doi:10.1787/data-00544-en. Accesat în . 
  24. ^ Eurydice. „Compulsory Education in Europe 2013/2014” (PDF). European commission. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  25. ^ „Hungary's Nobel Prize Winners, 13 Hungarian win Nobel Prize yet”. Hungarian Academy of Sciences. 
  26. ^ „Population per Gold Medal. Hungary has the second highest gold medal per capita in the world. All together it has 175 gold medal until 2016”. medalspercapita.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  27. ^ Hungarian literature – ”Popular poetry is the only real poetry was the opinion of Sándor Petőfi, one of the greatest Hungarian poets, whose best poems rank among the masterpieces of world literature”., Encyclopædia Britannica, 2012 edition
  28. ^ Szalipszki, pg.12
    Refers to the country as "widely considered" to be a "home of music".
  29. ^ UNWTO Tourism Highlights: 2018 Edition. . doi:10.18111/9789284419876. ISBN 9789284419876. 
  30. ^ „International organizations in Hungary”. Ministry of Foreign Affairs. Arhivat din original la . Accesat în . 

Developed by StudentB