Vaccin

>

Vaccin
Identificare
Cod ATCJ07  Modificați la Wikidata
Inocularea, pictură de Louis Léopold Boilly (1807).
Vaccinare profilactică: Inocularea unui vaccin prin injecție intramusculară (mușchiul deltoid)

Un vaccin este un produs medicamentos biologic care are ca scop inducerea unui răspuns imun și implicit protecție imună dobândită față de o anumită boală infecțioasă.[1] Vaccinurile pot conține agentul patogen întreg, atenuat sau dezactivat, toxinele produse de agent care sunt responsabile de producerea patologiei la om sau diferite fragmente moleculare (precum proteine de suprafață). Ajuns în organism, principiul activ din vaccin induce un răspuns imun prin stimularea sistemului imunitar, cu inducerea unei memorii imune ce va avea ca scop recunoașterea ulterioară și distrugerea agentului patogen, odată intrat în organism.[2] Vaccinurile pot fi utilizate în scop profilactic (vaccinoprofilaxie) sau curativ.[3][4][5][6]

Vaccinarea este o metodă de imunizare activă, profilactică, împotriva unor boli, prin inocularea unui vaccin.[7]

Protecția imunologică se instalează după un interval de timp variabil de la inoculare (săptămâni, luni), în funcție de vaccin, și este de lungă durată (ani).

Vaccinarea și termenul de vaccin au fost introduse în medicină de medicul generalist englez Edward Jenner, în anul 1796, cu ocazia descoperirii primului vaccin, împotriva variolei.[8]

În prezent toate țările și-au elaborat propriile scheme naționale de vaccinare împotriva bolilor infecțioase. În România, vaccinarea copiilor începe de la vârsta de 2 ore, cu administrarea primei doze de vaccin împotriva hepatitei B.

Vaccinoprofilaxia se poate realiza:

  • în cadru organizat, prin campanii de vaccinare înscrise în programele obligatorii de imunizare din fiecare țară
  • în situația declanșării unor focare infecto-contagioase ale căror boli beneficiază de un vaccin corespunzător
  • opțional, pentru profilaxia bolilor pentru care există vaccin specific, dar care nu este inclus în programele obligatorii de imunizare.
  1. ^ „Cum acționează vaccinurile”. Portalul european de informații despre vaccinare. Accesat în . 
  2. ^ „Vaccines” (în engleză). Accesat în . 
  3. ^ Melief CJ, van Hall T, Arens R, Ossendorp F, van der Burg SH (septembrie 2015). „Therapeutic cancer vaccines”. The Journal of Clinical Investigation. 125 (9): 3401–12. doi:10.1172/JCI80009. PMC 4588240Accesibil gratuit. PMID 26214521. 
  4. ^ Bol KF, Aarntzen EH, Pots JM, Olde Nordkamp MA, van de Rakt MW, Scharenborg NM, de Boer AJ, van Oorschot TG, Croockewit SA, Blokx WA, Oyen WJ, Boerman OC, Mus RD, van Rossum MM, van der Graaf CA, Punt CJ, Adema GJ, Figdor CG, de Vries IJ, Schreibelt G (martie 2016). „Prophylactic vaccines are potent activators of monocyte-derived dendritic cells and drive effective anti-tumor responses in melanoma patients at the cost of toxicity”. Cancer Immunology, Immunotherapy. 65 (3): 327–39. doi:10.1007/s00262-016-1796-7. PMC 4779136Accesibil gratuit. PMID 26861670. 
  5. ^ Brotherton J (). „HPV prophylactic vaccines: lessons learned from 10 years experience”. Future Virology. 10 (8): 999–1009. doi:10.2217/fvl.15.60. 
  6. ^ Frazer IH (mai 2014). „Development and implementation of papillomavirus prophylactic vaccines”. Journal of Immunology. 192 (9): 4007–11. doi:10.4049/jimmunol.1490012Accesibil gratuit. PMID 24748633. 
  7. ^ „Vaccinare - European Commission”. Comisia Europeană. Accesat în . 
  8. ^ Alexandra Tănase, Viorica Tămure. Medichub media, ed. „O scurtă istorie a vaccinului”. doi:10.26416/FARM.180.1.2018.1567. Accesat în . 

Developed by StudentB