Universu

L' universu eni difinitu comu tuttu chiddu ca isisti fisicamenti: la tutalitati di lu spazziu e di lu tempu, tutti i formi di materia, inirgia e mumentu, e li liggi fisichi e li custanti ca li cuvernanu.

Ossirvazzioni astrunomichi ìnnicanu ca l'etati di l'universu eni di 13.73 ± 0.12 miliarda di anni.[1].
Nta l'istanti in cui nasciu tutta a materia elementari ca cumponi l'universu, si spriggiunau e aspludìu. St'abbinimentu pugghia lu nomu di big bang. Di ssu mumentu, idda nun s'ha firmatu mai cchiù d'alluntanàrisi dû puntu cintrali, e cuntinuamenti s'allarga e si spanni ntô nenti e ngrannisci li limiti di l'universu.

Ntô mentri ca l'universu si spanneva e s'arriffriddava, l'enirgìa si traspurmò nta particeddi di materia e antimateria. Sti dui diversi tipi di particeddi, si distrùssiru quasi tutti l'una cu l'àutra, ma na parti di materia arrinisciu a supravvìviri e li particeddi cchiù stàbbili, ditti protoni e neutroni, quannu l'universu avìa nu sulu secunnu di vita, ncuminciaru a furmàrisi .
Doppu tri minuti, la timpiratura calò a 1 miliardu di gradi cintìgradi, abbastanza pi pirmèttiri ê protoni e ê neutroni di juncìrisi e furmari nuclî di idrògginu e èliu.
Passannu quarchi 300.000 anni, la timpiratura di l'universu calò ntornu ê 3.000 gradi. I nuclî arrinisceru finarmenti a catturari l'elettroni pi furmari l'àtumi e l'universu si jinchìu di nuvula di gassi di idrògginu e èliu; chisti s'addinzaru custituennu li primi nuclî dê galassî, ca, rutannu ntornu a iddi stissi, attraeru sempri cchiù gassi, aumintannu accussì la diminzioni e ginirannu li primi stiddi.
La forza ca trasìu 'n campu nta ssu finòminu di aggricazzioni fu la gravità, zoè la forza ca fa attrari dui corpi, l'unu cu l'àutru.

Lu risurtatu di ssu granni bottu (chiamatu Big Bang, na parola ca diriva dû ngrisi e chi significa "bottu granni"), purtau a la furmazzioni di miliardi di gruppi di stiddi, li galassî, ca ancora ora si spànnunu e s'alluntànanu tra d'iddi cuntinuamenti.

Ntê stiddi, ca nun sunnnu àutru ca grannissimi ammassi di gassi ncandiscenti, unni l’enirgìa è accussì forti ca fà nniscari riazzioni di fusioni atòmica, si furmaru elimenti cchiù pisanti, comu lu carbòniu e lu ferru, ca si spanneru ntô spazziu, dannu urìggini a corpi cilesti novi.

  1. Chang, Kenneth. "A stima di l'itati di l'universu addiventa cchiu pricisa", New York Times. 

Developed by StudentB